Circuitul marfurilor confiscate de Vama, de la container pana in rafturile magazinelor!
Marfa confiscata din vamile romanesti se vinde in magazine la preturi mai mici cu 15% decat preturile de piata, insa drumul produselor confiscate de la container pana in rafturile magazinelor este destul de complicat. Partea buna este ca de pe urma acestor marfuri nu beneficiaza doar statul, ci si operatorii economici care vor sa vanda produsele in unitatile lor.
Orice marfa confiscata, care nu a fost atacata sau contestata in instanta, devine proprietatea statului. Marfa poate fi confiscata de diferite organe ale statului: Autoritatea Vamala, Politia de Frontiera, OPC, Parchet, Politia locala etc.
Dupa ce marfa a fost declarata confiscata, autoritatea care a dispus confiscarea trebuie sa comunice acest lucru Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) locale, care vine si preia toata marfa.
Odata ajunsa in posesia Finantelor, marfurile sunt evaluate de Comisia de Evaluare. Aceasta comisie este formata din doi membrii ai DGFP, unul al OPC-ului, unul de la Protectia Mediului si ultimul membru este al organului care a dispus confiscarea produselor.
Rolul Comisiei de Evaluare este de a stabili un pret pentru marfa.
„Daca vorbim de imbracaminte sau incaltaminte, preturile stabilite sunt cu 10-15% mai mici decat cele practicate in marile lanturi de supermarket-uri. Insa, in cazul in care avem confiscate, spre exemplu utilaje, sau masini pentru stabilirea preturilor acestora se aduce un evaluator. In orice caz, preturile sunt mai mici decat cele de pe piata”, a declarat pentru incont.ro Cristi Dragan, seful Biroului Valorificari Bunuri din cadrul Administratiei Financiare Constanta.
Pasul urmator este si cel mai important din tot circuitul: vanzarea. Potrivit oficialului din Constanta, sunt trei metode de valorificare a produselor.
1. Vanzarea directa - prin care persoanele fizice si comerciantii pot cumpara produsele direct de la Administratia Financiara.
2. Vanzarea prin comision - Anual, se fac licitatii pentru companiile comisionare. Practic, este procedura aplicata si in cazul consignatiilor. La aceasta licitatie participa operatorii economici a caror activitate este vanzarea cu amanuntul (retailerii, n.red.). Licitatia nu este neaparat pentru produse, cat pentru comisionul pe care il vor percepe comisionarii. Comisioanele se incadreaza intre limitele de 0,5% si 20%. Castiga, in mod evident, cine liciteaza cel mai mic comision. Daca luam, spre exemplu, vanzarea unei perechi de pantofi sport, al caror pret este de 100 de lei. Comisionul a fost stabilit la 10%. Astfel, comercianul care a castigat licitatia ia perechea de pantofi sport, fara sa plateasca, de la Administratia Financiara si o vinde in magazin cu pretul de 100 de lei. Din acestia, el returneaza AF doar 90 de lei, cei 10 lei (adica acel comision de 10%) ii raman comerciantului.
3. Vanzarea prin licitatie publica - Aceasta varianta este practicata in cazul caselor, terenurilor sau al masinilor.
In Constanta, spre exemplu, marfa confiscata din Vama ajunge in mai multe magazine, pozitionate in special in zonele periferice ale orasului - Halta Traian sau un magazin din centrul statiunii Eforie Nord.
„In momentul de fata avem 3 comisionari, unul din Bucuresti si doi in Constanta (Halta Traian si Eforie Nord). Acum doar 10% din produsele de la Halta mai reprezinta confiscatele. Inainte de intrarea in Uniunea Europeana, cand aveam taxe vamale, cantitatea marfurilor care se confiscau era mult mai mare. Poate, de aceea, printre constanteni s-a impanntenit expresia de „magazine de confiscate”, insa realitatea este alta, v-am spus: doar a zecea parte din marfa vine de la noi”, a mai explicat seful Biroului de Valorificari Bunuri.
In anul 2009, de la Vama din Constanta s-au confiscat bunuri in valoare de 12 miliarde de lei vechi adica peste 285.000 de euro.
Mai multe despre:
#Administratia Financiara#Autoritatea Vamala#Directia Generala a Finantelor Publice#marfa confiscata
Pe acelasi subiect: