"În scopul prevenirii îmbolnăvirilor şi recuperării capacităţii de muncă, asiguraţii pot beneficia de concediu şi indemnizaţie pentru carantină, conform reglementărilor cuprinse în OUG 158/2005 privind concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi în Normele de aplicare a prevederilor acesteia, aprobate prin Ordinul ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS 15/1.311/2018, cu modificările şi completările ulterioare. Astfel, concediul şi indemnizaţia pentru carantină se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea activităţii din cauza unei suspiciuni asupra unei boli contagioase, pe durata stabilită prin certificatul eliberat de direcţia de sănătate publică", informează CNAS, într-un comunicat.

Citește și: Atenție la informațiile false despre coronavirus. Lista surselor oficiale de informare privind Covid-19

Conform sursei citate, certificatul de concediu medical pentru carantină se eliberează de medicul curant pe baza certificatului eliberat de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică.

În caz de carantină, certificatele de concediu medical se pot elibera la o dată ulterioară, dar numai pentru luna în curs sau luna anterioară.

Durata concediilor medicale pentru carantină nu se cumulează cu durata concediilor medicale acordate unui asigurat pentru alte afecţiuni, precizează sursa citată.

De asemenea, dacă durata perioadei de carantină stabilită de organele de specialitate ale direcţiilor de sănătate publică depăşeşte 90 de zile, nu este necesar avizul medicului expert al asigurărilor sociale.

Cuantumul brut lunar al indemnizaţiei pentru carantină reprezintă 75% din baza de calcul stabilită potrivit legii şi se suportă integral din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate menţionează că "în cazul certificatelor de concediu medical acordate pentru carantină nu se aplică restricţia prevăzută la art. 20 alin. (1) din Anexa 1 la Ordinul ministrului Sănătăţii şi al preşedintelui CNAS nr. 15/1.311/2018, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit căreia 'medicii de familie au dreptul de a elibera certificate de concediu medical pentru incapacitate temporară de muncă cu durata de cel mult 10 zile calendaristice, pentru un episod de boală, în una sau mai multe etape', întrucât carantina semnifică o suspiciune a unei persoane de a fi contaminată cu o boală transmisibilă şi nu un diagnostic confirmat medical al acesteia (episod de boală). Pentru aplicarea în mod unitar a prevederilor legale privind acordarea concediului medical şi a indemnizaţiei pentru carantină, CNAS a transmis o circulară către toate casele teritoriale de asigurări de sănătate", se mai arată în comunicatul citat.

Autoritățile de la București au confirmat, miercuri noapte, primul caz de îmbolnăvire cu noul coronavirus pe teritoriul României. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 25 de ani din Gorj, care nu prezintă simptome, însă a fost testat pozitiv.

Șapte persoane, care locuiesc în aceeași casă cu bărbatul, vor fi izolate la domiciliu, sub pază, în următoarele două săptămâni.

Pacientul din Gorj a ajuns joi dimineață în Capitală, în condiții de izolare deosebite. El se află acum în grijă medicilor de la Institutul Matei Balș, unde va primi tratament de specialitate și va fi ținut sub observație.

În Europa, Italia a ajuns în prima linie a epidemiei globale, cu 322 de cazuri. Italieni sau persoane care au vizitat recent Italia au fost testate pozitiv în Algeria, Austria, Croaţia, Spania şi Elveţia. Un italian care a călătorit în România a fost testat pozitiv după revenirea în Italia.

O a doua persoană suferind de coronavirus a murit în Franţa, iar oficiali din sectorul sănătăţii încearcă să afle modul în care profesorul de colegiu, care nu a vizitat nicio ţară cu epidemie cunoscută, a contractat virusul.

La nivel mondial, în prezent sunt 82.168 de persoane infectate cu noul coronavirus, 2.801 de decese și 32.897 de pacienți care s-au recuperat complet.