"Lumea consideră că acest Centru (Cyber al UE, de la Bucureşti, n.r.) şi cei 30 de angajaţi, ca prim pas, sunt numai români. Nu, acesta va fi un ecosistem european. Dacă atacurile cibernetice vor fi înteţite acest lucru va fi generat propriu-zis de dezvoltarea pieţei, ceea ce este normal, se întâmplă peste tot. Acolo unde se dezvoltă piaţa atacurile cresc. Colegii noştri au făcut faţă cu brio în această perioadă pandemică, iar dacă atacurile vor fi focusate spre acest Centru, iar dacă acest Centru este unul de excelenţă, cred că va face faţă, mai ales că Uniunea Europeană în sine şi Preşedinţia germană a subliniat dorinţa la nivel european de menţinere a suveranităţii în zona aceasta de digital. Luând toate aceste elemente pe care le-am expus secvenţial, consider că indiferent de înteţirea sau nu a atacurilor cibernetice România va avea toate capacităţile, ţinând cont şi de rolul pe care Uniunea Europeană ni l-a acordat pentru a răspunde. Gândiţi-vă că aici va fi punctul nodal, punctul nevralgic al Uniunii Europene privind securitatea cibernetică. Şi dacă aici nu se vor putea combate aceste atacuri, atunci unde? Aici va fi o Mecca a securităţii cibernetice la nivel european şi va reuni experţi din partea tuturor statelor de la nivel european şi nu numai. Vă spun că interesul este şi la nivel internaţional pentru a deveni un Centru de expertiză", a spus Preda, potrivit Agerpres.

Director ANCOM: Următoarea criză ar putea fi una cibernetică

În context, Virgilius Stănciulescu, director Direcţia IT şi Protecţia Datelor în cadrul Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM), a precizat că, dacă acum vorbim despre o criză medicală, s-ar putea ca următoarea criză să fie una cibernetică.

"După atâtea luni de pandemie e un moment bun pentru a încerca să tragem concluzii asupra modului în care lumea IT, lumea business-ului, dar şi sectorul guvernamental s-au mişcat. Ce au determinat transformările şi restricţiile impuse de pandemie în comportamentul liderilor, fie guvernamentali, fie din business? Ce a putut IT-ul să ofere? Eu cred că a oferit trecerea odată pentru totdeauna din zona de suport în zona de business changer. Anul acesta a fost unul dintre cele mai dure din acest punct de vedere şi nu existat niciun manual de reguli cu privire la modul în care lucrurile puteau fi rezolvate cel mai bine dată fiind scala planetară de desfăşurare şi complexitate indusă de criza pandemică. Aici vorbim despre atacurile cibernetice pe toate palierele şi cu toate scopurile şi metodele tehnice. Toate aceste atacuri au adus o presiune suplimentară, iar scopul a urmărit de la furt de informaţie, la blocare de sisteme, de la alterare de informaţie şi inginerie socială la influenţare. Vom avea multe lucruri de reflectat şi de învăţat de la acest an", a declarat Stănciulescu.

Acesta a apreciat că modul în care va fi abordată rezilienţa de către factorii de decizie se va dovedi un factor-cheie pentru viitorul companiilor, al instituţiilor statului, precum şi al bunăstării populaţiei.

"Consider că este important modul în care reacţionăm la criză şi modul în care putem folosi ceea ce am învăţat din această experienţă pentru a merge mai departe. Dacă acum vorbim de o criză medicală în care se profită cibernetic, s-ar putea ca următoarea criză să fie una cibernetică. Vedem deja exemple în curs de desfăşurare. Consider că rezilienţa trebuie să fie în centrul atenţiei factorilor de decizie. Modul în care va fi abordată se va dovedi un factor-cheie pentru viitorul companiilor, al instituţiilor statului şi al oricăror alte organisme, dar şi al bunăstării populaţiei", a menţionat reprezentantul ANCOM.

Centrul Cyber al UE, prima agenție europeană găzduită de România

România va găzdui, la Bucureşti, Centrul european de competenţe industriale, tehnologice şi de cercetare în domeniul securităţii cibernetice - Centrul Cyber. Rezultatul obţinut de România a fost posibil în urma unor demersuri diplomatice "intense" în ultima perioadă derulate atât la Bucureşti şi Bruxelles, cât şi în capitalele statelor membre, a explicat sursa citată.

Propunerea de regulament de instituire a Centrului Cyber al UE a fost lansată de Comisia Europeană în 2018, fiind discutată inclusiv pe durata Preşedinţiei române a Consiliului UE.

Statele membre au decis iniţierea unei competiţii deschise pentru stabilirea sediului acestui centru, iar ţările interesate au depus până la 6 noiembrie dosarele de candidatură. S-au înscris în competiţie Belgia (Bruxelles), Germania (Munchen), Lituania (Vilnius), Luxemburg (Luxemburg), Polonia (Varşovia), Spania (Leon) şi România (Bucureşti). Comisia Europeană a publicat pe 2 decembrie evaluarea sa cu privire la candidaturile depuse.

Centrul Cyber va reprezenta "o structură cheie" în contextul eforturilor de la nivel UE de configurare a unui ecosistem european în materie de securitate cibernetică. Centrul va avea un rol important în sprijinirea creării de legături între actorii publici şi privaţi din domeniu, mediul academic şi industria de profil din UE, asigurând, totodată, coordonarea între centrele naţionale pentru securitate cibernetică din statele membre.

De asemenea, entitatea va acţiona pentru stimularea cercetării şi inovării tehnologice în vederea consolidării securităţii cibernetice în cadrul Uniunii Europene, fiind principalul organism de gestionare a fondurilor europene disponibile prin cele două programe cu relevanţă pentru sector - Europa Digitală şi Orizont Europa.