M-as mira ca-n 2012-2013 sa avem companii aeriene care sa vorbeasca de profit.

 

„Nu cred ca in momentul de fata putem spune ca vorbim despre profit. Si m-as mira ca in 2012-2013 sa avem companii aeriene care sa vorbeasca de profit. In momentul de fata, trebuie sa aspiri sa ai profit, dar sa fii satisfacut daca iti acoperi cheltuielile de operare. Asta se intampla de cand a venit criza”, a precizat Alexandru Dobrescu intr-un interviu acordat Incont.ro.

Potrivit directorului general al grupului Air France-KLM in Romania si Republica Moldova, criza economica globala a schimbat obiceiurile calatorilor romani. „Factorul economic este foarte important pentru orice industrie. Sa ne uitam la datele statistice si la faptul ca in Romania sunt vreo 4,5 milioane de platitori de taxe. Noi il percepem pe platitorul de taxe ca fiind persoana cu posibilitati”, a explicat managerul.

4 tipuri de calatori

 
In opinia lui Alexandru Dobrescu, in Romania exista 4 segmente importante de calatori, si anume: pasagerii business, pasagerii care calatoresc pentru leisure (vacanta), cei care merg in strainatate sa-si viziteze rudele si cei care calatoresc pentru a lucra sezonier in diverse state membre UE. La nivelul clientilor corporate, criza a lovit peste tot pe continent, spune seful Air France-KLM, deoarece toate companiile au fost nevoite sa reduca cheltuielile. Au scazut sejururile, oamenii de afaceri care veneau pentru o calatorie de trei zile in Romania, astazi stau o singura zi, ba chiar prefera sa decoleze dimineata si sa se intoarca seara. „S-a mers chiar mai departe, deplasarile au fost inlocuite de video si teleconferinte, toate au avut si au un impact asupra business-ului nostru”, adauga Dobrescu.
 
Segmentul de calatori despre care seful Air France-KLM spune ca l-a putut observa cel mai bine in ultimii ani il reprezinta turistii, cei care se deplaseaza in strainatate pentru vacante si relaxare. Acestia acorda mai multa atentie cercetarii pietei si a ofertelor turistice, compara agentiile si companiile aeriene si-si aleg destinatii mai aproape de casa, precum Grecia, Croatia sau Turcia. In plus, in obiceiul calatoriilor de vacanta intervin si firmele pentru care turistii lucreaza, „care au redus perioada acordata angajatilor pe timpul verii/iernii, la cel mult doua saptamani”.
 
O alta se poate observa si in trendul city-break-urilor, noteaza Alexandru Dobrescu. Potrivit acestuia din urma, daca in urma cu cativa ani puteam vorbi despre „un city-break mania, iar agentiile aveau vitrinele pline de astfel de vacante”, astazi segmentul de piata „a adormit usor-usor”, tot din cauza crizei.
 
In ceea ce-i priveste pe romanii care obisnuiesc sa se deplaseze in strainatate pentru a-si vizita rudele, acestia sunt, in general, potrivit sefului Air France-KLM Romania, oameni trecuti de prima tinerete care calatoresc cel putin o data pe an in Canada, Statele Unite sau Europa Occidentala. Daca inainte zburau pentru un sejur indelungat, intre 3 si 6 luni de zile, astazi si-au diminuat aceste vizite. „Toata lumea o duce rau, si aici, si acolo”, explica Dobrescu.
 

Povestea cu gazela care trebuie sa fuga mai repede decat orice gazela, pentru ca o mananca leul, si leul care trebuie sa fuga mai repede decat orice leu, caci daca nu e rapid, nu prinde gazela si moare de foame, e al naibii de adevarata. Alergam in fiecare zi.

 
Si atunci cum reuseste un gigant aerian sa-si atraga calatori intr-o perioada in care pasagerii sunt mai atenti cu propriile cheltuieli, in special cu deplasarile externe? “O companie aeriana inseamna un business ca oricare altul. Spre beneficiul nostru, in multe medii exista inca o simpatie pentru aviatie. Piata din Romania este pentru mine ca oricare alta. Manifestarile din piata sunt tipice oricarei alte piete”, a explicat country managerul pentru Incont.ro. Desi recunoaste ca piata autohtona este una mica pentru business-ul Air France-KLM, Romania reprezinta “un taram minunat” pentru oricine vrea sa investeasca aici, fie ca vorbim despre imobiliare, energie sau aviatie, sustine Dobrescu.
 
 
Desi recunoaste ca si grupul pe care il conduce pe plan local a fost nevoit sa faca restructurari in ultimii ani, pune pe seama acestui lucru transformarea business-ului. „Asa cum vindeam produsul in 2008-2009, nu mai seamana deloc cu felul in care il vand astazi, in 2013. Trebuie sa-ti organizezi activitatea, forta de vanzare in functie de climatul actual social si tehnologic”, explica el. Potrivit lui Dobrescu, pasagerii de astazi si-au schimbat obiceiurile, prefera sa se documenteze de pe Internet, nu au timp sa se deplaseze la sediul companiilor aeriene ori sa telefoneze pentru a afla diverse date. Cheia reusitei in aviatie o reprezinta flexibilitatea organizatiei, sa fii gata sa raspunzi prompt si repede cererii de pe piata, adauga acesta.
 
Promovarea prin intermediul retelelor de socializare a devenit foarte importanta si pentru industria aeriana. „Recent am pus mai mult accent pe social media. Companiile inca au abordari diferite pe retelele de socializare. Air France-ul inca isi cauta strategia cea mai buna, in timp ce KLM este mai dinamica, mai indrazneata si mai avansata din acest punct de vedere”.
 
Un gigant aerian se uita intotdeauna la modul in care se manifesta competitorii, sustine Alexandru Dobrescu, motiv pentru care trebuie sa vina mereu cu o strategie noua, „sa vii cu ceva care sa ajunga la urechea, la ochiul, la inima clientului tau” sau, pur si simplu, sa reactioneze. Calatorii, in general, sunt interesati doar de beneficiile pe care le ofera zborurile, ce destinatii noi apar in portofoliu, precum si de accesibilitatea si rapiditatea cu care isi achizitioneaza biletele si se imbarca la bord.
 

Calatorul roman nu e neaparat diferit de ceilalti europeni.

 
Calatorul roman nu e neaparat diferit de alti pasageri din Europa, avand cam aceleasi obiceiuri cand se afla in zbor, considera Alexandru Dobrescu. Romanii raman sensibili la atribute precum pretul, confortul conexiunilor rutelor, confortul in avion, felul in care sunt tratati la bord sau cat timp petrec sa-si cumpere un bilet de zbor.
 
 
“Romanii nu sunt neaparat mai pretentiosi decat altii. Ca vorbim despre mancare, spatiul din aeronava si alte lucruri de genul asta, asta se reduce strict la experienta calatorului”, precizeaza Dobrescu, care adauga ca este firesc ca pasagerii experimentati, care zboara de mai multe ori pe an, eventual cu mai multe companii aeriene, sa faca comparatii, “nu neaparat sa strambe din nas”. Din acest motiv, este normal ca fiecare companie aeriana sa-si trateze clientii in mod diferit, in functie de experienta acestora in industrie si de frecventa calatoriilor. “Pe cei care calatoresc mai des am posibilitatea sa-i tratez altfel”, spune el, referindu-se aici la pachete de fidelitate, care include transportul de acasa catre aeroport intr-o limuzina, reduceri de pret, prioritate la imbarcare etc. In ceea ce priveste balanta dintre pasagerii business, care zboara de mai multe ori pe an cu scopuri precise, si cei care calatoresc pentru relaxare si vacanta, ca simpli turisti, ea arata undeva la 20%-80%.

“Balanta inseamna sa ai un echilibru intre pasagerii care stau in fata avionului si cei care stau in spatele aeronavei. Acest lucru tine, practic, de eficientizarea unei aeronave pe o ruta”, explica Dobrescu.
 
Anul trecut, pe piata romaneasca, cele mai vandute destinatii din portofoliul grupului aerian au fost Paris, China si Canada, toate rutele cu plecare din Bucuresti. Clientii au platit, in medie, 300-310 euro pentru un bilet (dus-intors, cu toate taxele incluse) din Europa, in timp ce pentru o destinatie de pe continentele indepartate, tariful mediu s-a situat undeva la 850-900 euro.

Obiceiul achizitionarii biletelor din timp s-a schimbat

 
20% dintre clientii romani isi achizitioneaza biletele online, potrivit lui Dobrescu, in timp ce 80% sunt cumparate prin intermediul agentiilor si partenerilor de turism ai grupului aerian.
 
Spre deosebire de anii trecuti, in care tendinta era de a procura biletele de zbor cu mult timp inainte, lucrurile se intampla exact invers astazi, oamenii de afaceri si cei isi stabilesc din timp perioadele de vacanta fiind singurii care obisnuiesc sa mai procedeze astfel, noteaza managerul jucatorului aerian. Ceilalti consumatori isi cumpara biletele in preajma perioadei de deplasare.
 
Interesant este faptul ca s-a dezvoltat o categorie de public “destul de riscanta”, care prefera sa astepte o oferta pentru a plati, un last minute ori un pachet mai ieftin intr-o destinatie exotica. Trendurile se pot schimba insa, sustine managerul, de la an la an, iar promotiile sa intarzie sa mai apara.
 
In ceea ce priveste competitia grupului aerian pe piata locala, Dobrescu spune ca business-ul sau se “bate” cu multi competitori, practic cu oricine din industrie si nu numai, care activeaza pe rutele tintite de Air France-KLM.
 
Pietele din Europa, SUA, Canada sunt foarte bine reglementate, chiar si cele din Asia, adauga directorul companiei aeriene. Celelalte continente sunt insa in curs de reglementare, de unde si competitia eterogena din industrie, spune Dobrescu.
 

Tarifele de operare din Romania sunt o povara, multi potential investitori spun <<pas>>.

 
Intrebat despre cat de mult loc mai are o companie aeriana de linie in Romania, o piata dominata de doi operatori low-cost si de jucatorul national Tarom, raportat la numarul de pasageri transportati, seful Air France-KLM din Romania se arata optimist in ceea ce priveste viitorul operatorilor traditionali. Precizeaza ca, desi pe piata autohtona pretul biletelor este o caracteristica importanta pentru clienti, “mai ales cand avem doar 4,5 milioane de platitori de taxe”, ciclul economic defavorabil se apropie de sfarsit, iar efectele se vor resimti si-n buzunarele romanilor.
 
Dobrescu sustine ca tarifele de operare din Romania sunt o povara pentru cei mai multi jucatori aerieni. “Este un handicap pentru multi potentiali investitori interesati de piata, care spun <<pas>>. Sunt date despre Romania care arata promitator, care ma indeamna sa fiu aici, dar in momentul in care incep sa astern cu creionul pe hartie, imi dau seama ca sunt si elemente care imi recomanda fie sa astept, fie sa caut si alte oportunitati de business. Din acest motiv, as putea sa spun ca Romania este perdanta”, a declarat country managerul. El da ca exemplu tara vecina, Ungaria, care este conectata cu diverse aeroporturi din Europa, America, Asia sau Orientul Mijlociu, in defavoarea Romaniei. Principala problema de care se lovesc jucatorii din aviatie cand vor sa activeze pe piata locala o reprezinta taxele de aeroport, spune el, constransi sa plateasca sume foarte mari, “pana cand nu-mi voi mai putea permite”.
 

Aeronavele viitorului

 
Avioanele viitorului vor fi mai mari, mai usoare, mai eficiente din punct de vedere al consumului de combustibili, cu un trend clar catre carburantii neconventionali, este de parere directorul roman.
 
 
Tendinta tuturor jucatorilor aerieni va fi aceea de a transporta mai multi pasageri in aeronavele sale (in jur de 400-500), eliminand astfel cheltuielile, precum si numarul curselor operate pe zi. “Clientii sunt fericiti pentru ca platesc mai putin si ca se afla intr-un avion urias, unde se simte bine, este nou, iar eu ma simt bine, pentru ca diminuez din costuri.”
 
Mai mult, elemente importante in domeniu, precum aterizarea ori decolarea, pe care operatorii le calculeaza astazi per tona, ar putea suferi schimbari. “Avem avioane cu vechime de cel mult 10-11 ani, pentru ca strategia e sa avem in permanenta o flota buna, care sa ne ofere siguranta si costuri de operare rezonabile. Dupa un anumit numar de ore de functionare, reviziile tehnice se inmultesc. Totodata, suntem foarte interesati de carburantii alternativi”, precizeaza Dobrescu. De altfel, KLM a fost prima companie europeana care a zburat cu bio-petrol.
 
In ceea ce priveste inovatia de la bordul aeronavelor, totul este posibil, adauga acesta. “Pentru mine, ca simplu client, atunci cand analizez la ce companie sa-mi achizitionez biletul, ar reprezenta un plus o companie care mi-ar da posibilitatea sa vad stelele, de pilda.”
 
Daca ne raportam insa la tipul companiilor aeriene care se vor dezvolta urmatorul deceniu, Dobrescu spune ca piata se va diversifica si mai mult, fiind posibila aparitia unor noi jucatori, pe care industria nu-i ia in calcul in prezent. Un exemplu concret ar fi companiile feroviare care investesc masiv in liniile foarte rapide.
 
Dobrescu subliniaza insa ca, desi zborul cu avionul a devenit astazi o convenienta, el este totusi privit drept un eveniment, atat pe plan local, cat si international, existand inca multi oameni care n-au zburat niciodata.
 

Despre accidentul din 2009 si impactul asupra brandului  

 
Si tot raportat la evenimente, pe 1 iunie 2009, o aeronava Air France, care decolase din Rio de Janeiro (Brazilia) si se deplasa catre Paris (Franta), s-a prabusit in Oceanul Atlantic, in largul Braziliei. A fost considerat cel mai grav accident din istoria companiei: 228 de oameni erau bord si niciunul nu a supravietuit. Zborul s-ar fi confruntat cu o furtuna puternica, pe cand se afla la altitudine mare. Cutia neagra a indicat faptul ca avionul Airbus A330-200 s-a prabusit timp de 3,5 minute, cazand 3.000 de metri pe minut. Rezultatele facute publice au aratat ca a fost vorba mai degraba despre o eroare umana, o proasta manageriere a situatiei de criza, decat de probleme tehnice.
 
Cum a fost influentat brandul Air France imediat dupa tragicul aerian? „Dintr-un astfel de eveniment nefericit, invata toti operatorii aerieni. Rezultatul anchetei nu va publica niciodata lucruri specifice industriei. Un astfel de eveniment te influenteaza, in primul rand, emotional. Brandul, vanzarile n-au scazut. Este frustrant, fireste, cand treci prin asemenea experiente, mai ales cand stii ca ai toate instrumentele necesare pentru a functiona bine. Trebuie sa ne uitam foarte atent, pentru a invata din ele”, a declarat Dobrescu pentru Incont.ro.
 
Operatorul francez Air France a fuzionat cu cel olandez KLM in 2004. Din 2007, cei doi jucatori si-au unificat si operatiunile din Romania, intrand in grupul celor mai importanti operatori care activeaza pe piata locala. In acest context Alexandru Dobrescu, country manager al KLM pentru Romania si Republica Moldova a preluat functia de director al Air France-KLM pentru cele doua state. Dobrescu si-a inceput activitatea in cadrul companiei KLM Royal Dutch Airlines in 1993, in calitate de reprezentant comercial. In 1996 a fost numit manager pe tara pentru KLM. Fostul director Air France pentru Romania, Rodolphe Lenoir, a fost numit director comercial al Air France KLM pentru Europa Centrala.
 
Air France si KLM opereaza in continuare sub vechile denumiri, dar au lansat un program comun de fidelitate, numit Flying Blue. Anul trecut, grupul a transportat putin peste 500.000 de pasageri din si spre Romania (Air France - 256.000, KLM - 260.000), fapt care-l plaseaza in top 5 cei mai mari jucatori aerieni de pe piata locala, dupa Wizz Air (2,7 milioane), Tarom (2,2 milioane), Blue Air (1,5 milioane) si Lufthansa Group (1,3 milioane).
 
Pentru 2013, Dobrescu estimeaza tot atatia pasageri transportati si o crestere a veniturilor cu 3%, precizand ca ia in calcul evolutia economica. Pentru moment, cei doi operatori nu au de gand sa atace rute interne in Romania, deoarece la nivel intern opereaza in alianta cu Tarom, potrivit explicatiilor country managerului.
 
Sursa foto: Air France-KLM / Mediafax