De fapt, nimic nu e asa cum pare din exterior, sustin la unison trei romani cu experienta in domeniu. Si asta pentru ca "ghidaria" a ramas un hobby deloc profitabil, care nu le-ar permite sa supravietuiasca daca n-ar avea venituri suplimentare.

Natasa Gavrilescu (59 de ani) este o veterana in industrie. Toata lumea din breasla o cunoaste. A ales sa-i ghideze pe altii in calatoriile lor timp de aproape patru decenii. Desi marturiseste ca a intrat in domeniu intamplator, azi crede ca „meseria asta te alege ea pe tine, nu tu pe ea”.

A inceput sa lucreze ca ghid in 1981, la fostul ONT Carpati, una dintre cele mai mari companii de turism in perioada Romaniei postbelice, intrata in faliment la inceputul acestui an. Absolventa de filologie, vorbitoare de rusa si engleza, a fost angajata permanenta la "fosta glorie" din Carpati, unde spune ca a invatat meserie. "Erai student, lucrai la ONT, unde faceai ghidarie pe bune. Azi nu mai faci ghidarie", a povestit Natasa Gavrilescu intr-un interviu acordat Incont.ro.

Azi, ghizii care se dau ghizi pleaca cu grupul cu informatii luate de pe Internet.

"Pe vremuri se faceau niste cursuri foarte serioase, se dadeau examene de atestare. Mai mult, in fiecare an se dadea examen de reatestare. Cand ti se dadea o actiune in strainatate, referentul care insotea ghidul il intreba inainte sa plece pe teren unde se duce, il punea sa-i povesteasca tot ce stia despre locul respectiv. Daca nu aveai temele facute, te intorceai, dadeai examen din nou, ca sa poti sa pleci. Acum, ghizii care se dau ghizi pleaca cu grupul cu informatii luate de pe Internet. Traiasca Google-ul", explica Gavrilescu.

Un ghid profesionist nu isi termina programul dupa ce lasa turistii la hotel, ci este la dispozitia clientilor 24 de ore din 24. Natasa puncteaza ca ghidaria, desi perceputa intr-o nota pozitiva din exterior, nu este un job full-time, cu program normal, de la 09:00 la 17:00, in care te plimbi, "te distrezi si mai castigi si bani din asta". Te confrunti cu o multime de probleme imprevizibile, ai de-a face cu tot felul de oameni, trebuie sa dai dovada de spirit organizatoric si rezistenta la stres.

Pentru tineri e cea mai buna lectie a vietii, pentru ca inveti sa te descurci singur, e de parere ghidul. „E o buna scoala de psihologie. Intalnesti o sumedenie de tipologii de oameni, e foarte interesant. Fiecare natie isi are filozofia ei, obiceiurile ei. Tu, ca ghid, trebuie sa cunosti foarte bine asta. Intr-un fel le vorbesti britanicilor, in alt fel americanilor. De fiecare data descoperi alte locuri, chiar daca ai mai ajuns acolo, pentru ca depinde foarte mult de starea ta de spirit.”

Lumea nu ne recunoaste ca profesionisti, nu ne respecta. Comportamentul romanilor in strainatate lasa mult de dorit.

"Prietenii imi spun ca si daca ar fi platiti regeste, n-ar face ceea ce fac eu. De ce? Pentru ca lumea nu ne recunoaste ca profesionisti, nu ne respecta. Comportamentul romanilor in strainatate este o telenovela fara sfarsit. Este ceva ce nu va puteti inchipui", povesteste Natasa. Comportamentul strainilor sositi in Romania difera foarte mult de comportamentul romanilor care aleg sa-si petreaca vacantele peste granite, subliniaza Gavrilescu. “Colegii care se intorc in strainatate, iar apoi pleaca intr-un circuit in tara isi recapata demnitatea. Asa povestesc, ca se regasesc ca oameni”. Ghidul spune ca este foarte greu sa lucrezi cu grupurile de romani, care au o mentalitate si un comportament aparte de alte natii. Mai exact, platim pentru doua stele, pentru ca vor ieftin, dar avem pretentii de patru. Mai mult, ne comportam total necivilizat si intelegem cu totul diferit conceptul de all-inclusive. Diferit de straini, povesteste Natasa.

Desi s-a retras din activitate de aproape patru ani, regreta ca lucrurile nu se schimba, ca statul nu reglementeaza aceasta activitate. Conform legislatiei romanesti, explica Natasa, niciun grup de turisti care si-a cumparat vacanta printr-o agentie nu pleaca din tara fara a fi insotiti de un ghid atestat. In schimb, toti operatorii de turism lucreaza cu ghizi neatestati, cu rol mai mult de insotitori, ce nu le ofera clientilor asistenta totala si nu au competente linvistice. Asta in timp ce ghizii atestati raman pe bara. "Cred ca 10% din ghizii atestati pleaca in excursii in strainatate. Si asta e o rata optimista". In plus, se practica furatul programelor de circuit, gandite si propuse de ghizi cu experienta, spune Natasa, pentru care agentiile platesc „o nimica toata”.

Dupa aproape 40 de ani de activitate, Natasa Gavrilescu are o pensie de 700 lei. Recunoaste ca ghidaria nu este o munca din care sa poti sa traiesti, pe care n-o poti practica zi de zi, in care nu exista un program fix, dar pe care a iubit-o si cu care va muri. „Asta este adevarul”, spune ea. A ajuns in Anglia, Scotia, Irlanda, Italia, Tarile Scandinave, Rusia si Orientul Mijlociu, dar cel mai mult ii place in Egipt.

Cat castiga, de fapt, un ghid

Florian Nedelcu (54 de ani) e tot din garda veche de ghizi. Are aproape 30 de ani de experienta, atat pe plan intern, cat si pe plan extern. Vorbeste avansat portugheza si spaniola si, desi a ghidat multi ani in cele doua state de la capatul continentului, spune ca de ceva timp prefera sa se axeze pe circuitele interne, pentru ca strainatatea inseamna bani putini si mult stres.

“Intr-o luna lucrezi in functie de cat esti de solicitat si de cum iti convine. Nu exista un salariu fix in meseria asta”, explica Florian. Asta inseamna ca politicile dupa care ghizii sunt platiti difera foarte mult de la agentie la agentie. Potrivit acestuia, un ghid de turism primeste, in general, pentru deplasarile pe care le face, o diurna pe zi, iar cazarea si mancarea nu sunt intotdeauna asigurate de tur-operatori. „Salariu nu prea se ofera, ci o diurna pe zi si pentru programul organizat. Suma variaza intre 35 si 70 euro, bani impozabili. Multe agentii prefera insa sa-si plateasca ghizii la negru”, marturiseste Florian. In cazul in care operatorii le ofera totusi si un venit lunar, acesta se invarte in jurul valorii de 800 lei.

Ghizii romani nu sunt protejati de stat in sejururile externe, potrivit lui Florian. Au dreptul de a insoti grupurile de vizitatori pe perioada excursiilor, de a-i conduce la obiectivele turistice, insa nu au voie sa faca istoria locurilor in care ajung in incinta acestora. „Nu avem niciun statut in aceasta tara, nu avem nicio lege care sa se preocupe de drepturile noastre”, a explicat el intr-un interviu acordat Incont.ro.

Florian a privit intotdeauna aceasta meserie drept un hobby, un job pe care, daca nu-ti place, nu ai cum sa-l faci, dar marturiseste ca n-ar fi putut sa se intretina doar din asta. Independent, a administrat timp de aproape doua decenii o firma de jocuri de noroc. In ultimii ani insa, nici aceasta n-a fost prea profitabila.

Sanziana Constantinescu (30 de ani) face parte din noua generatie. Lucreaza in domeniu de 10 ani, iar de patru e formator la o scoala de ghizi. Nici ea nu reuseste sa se intretina din aceasta pasiune, motiv pentru care scrie reportaje de calatorie pentru diverse publicatii de profil.

Vorbeste fluent franceza si spaniola si calatoreste des prin tara - Bran, Peles, Sighisoara, Sibiu, Brasov, Maramures. Povesteste ca de fiecare data i se pare altfel, in functie de grupul pe care-l insoteste. In strainatate ajunge deseori in Spania si Italia. Candva i-ar placea sa se intoarca in Bolivia. Marturiseste ca ii place ceea ce face pentru ca are oportunitatea de a ajunge si de a reveni in multe locuri in care, probabil, pe cont propriu nu ar face-o. „Ajungi sa vezi lumea intr-un alt fel, sa te dezvolti din punct de vedere personal. Ajungi sa citesti si sa inveti domenii diferite, sa iti faci multi prieteni.”

Pentru calatoriile externe tanara primeste un salariu de baza de 800 lei plus diurna, care se ridica undeva la 35 euro pe zi in Europa Centrala si de Sud, 40 euro in Regatul Unit, respectiv 45 de euro in tarile nordice. Merge in cel mult doua circuite externe pe luna. „Nu poti face mai mult de doua circuite pe extern, pe luna, pentru ca te distruge psihic”. Poti sa lucrezi cel mult jumatate de an, ca numar de zile, si chiar si-n aceste conditii banii nu acopera traiul necesar, subliniaza Sanziana.

E o meserie ingrata din punct de vedere financiar. Primim diurna de 35 de euro pe zi.

„Sezonul turistic in Romania tine din mai pana in octombrie. Cinci-sase luni pe an poti sa lucrezi, iar asta nu inseamna ca le lucrezi integral. Poti sa lucrezi 10-20 de zile sau doua luni, nu e o regula, depinde de fiecare in parte”, puncteaza Florian.

Considera ca ghidaria este o meserie foarte ingrata din punct de vedere al beneficiilor financiare, si asta pentru ca, in general, ghizii sunt platiti mai bine pentru turistii straini pe care-i plimba si distreaza in Romania, decat pentru turistii pe care-i insoteste in strainatate. „Neavand nicio lege care sa ne apere drepturile, avem doar niste diurne publicate in Monitorul Oficial. Agentiile sunt obligate sa ne asigure cazarea, cele trei mese pe zi, care acum au ajuns la aproape 75 de euro, dar pe care operatorii de turism inca le platesc cu 35 euro pe zi”.

In nicio tara din Europa, ghizii nu-si platesc sejururile, plecand de la cazare si terminand cu intrarile la obiective, pe langa salariu si diurnele respective. La noi nu se aplica.

Atata timp cat statul roman nu va adopta legi care sa stabileasca clar drepturile si obligatiile turistilor, ghizilor si agentiilor, Romania nu va putea face niciodata turism civilizat, este de parere Florian. „Si asa avem o infrastructura cu probleme, unde faci 500 kilometri in 12 ore. Pacat ca avem o tara extraordinar de frumoasa, ca nu stim s-o promovam. Ma doare ca nu putem sa aratam niste realitati ale Romaniei care ar ajuta imaginea brandului de tara.”

„Multa lume isi imagineaza ca noi mergem sa ne distram, ghizi fiind. Ca sa nu mai zic ca pana si agentul de turism crede asta. <<Te duci in Costa Brava, stai la plaja...>>”, spune Sanziana. Potrivit tinerei, de multe ori, intr-o excursie de sapte zile, de pilda, nici nu ajunge sa vada plaja, pentru ca trebuie sa aiba grija de clientii care se ratacesc, se lovesc ori isi pierd bunurile, cei nemultumiti de micul dejun, sau este ocupata cu organizarea excursiilor optionale. Recunoaste ca deseori ajunge sa se amuze de intamplarile haioase prin care trec turistii, dar spune ca pentru ea ghidaria este o meserie si nu o metoda de divertisment. „E foarte greu sa renunti pentru ca este o meserie frumoasa”, puncteaza Sanziana.

Din neregulile meseriei: „contracte” la negru si ghizi care se dau... soferi

Cei trei ghizi au vorbit, pe tot parcursul discutiei noastre, despre neregulile care se intampla in colaborarile dintre agentiile de turism si ghizi. Pe langa plata la negru si beneficiile financiare mici de care au parte, ghizii se confrunta deseori cu situatii pe care operatorii de turism nu se grabesc sa le rezolve, sustin Natasa, Florian si Sanziana. Totodata, cei mai multi operatori de turism prefera sa lucreze cu ghizi part-time, si nu cu angajati fullt-time. Lucru confirmat si de agentii. „O parte dintre ghizii cu care colaboram sunt angajati permanenti, dar avem si colaboratori cu care lucram doar pentru anumite grupuri, tururi sau destinatii, in functie de specialitatea lor. Programele de turism intern sunt aproape 100% insotite de ghizi. Pentru programele externe, in special circuite, in jur de 70% dintre ele au inclusa asistenta turistica a unui ghid”, a declarat pentru Incont.ro Madalina Grossu, product manager al Happy Tour.

„Avem turisti in varsta carora li se face rau, trebuie sa avem grija de ei, sa-i ducem la spital daca este cazul, iar apoi patronii de agentii ne scot ochii ca am facut kilometri in plus fata de cat stabilisem”, a declarat Florian Nedelcu pentru incont.ro. Acesta din urma sustine ca cele mai mari probleme le au, in general, cu agentiile din Romania. In schimb, operatorii din strainatate trateaza cu totul altfel lucrurile.

Iar lucrurile nu se opresc aici. Uneori, ghizii ajung sa fie si... soferi, dupa cum povesteste Nedelcu. „Mi s-a intamplat sa fiu intrebat de o agentie daca nu vreau sa fiu si sofer intr-o excursie, deoarece nu aveau sofer disponibil. Si asta pentru 10-15 euro in plus pe zi.”

La finalul fiecarui sejur, de regula, ghizii intocmesc o lista cu impresii, unde expun problemele cu care s-au confruntat pe parcursul calatoriei. „Din pacate, nu cred ca ni le citeste nimeni”, crede Sanziana.

Ce spun agentiile de turism

Ce spun operatorii din turism despre aspectul financiar? „Remuneratia ghizilor difera foarte mult in functie de programul tururilor, de limba straina in care se face ghidajul, de serviciile incluse sau de complexitatea obiectivelor din program”, a explicat pentru Incont.ro Madalina Grossu, product manager in cadrul agentiei Happy Tour, fara sa mentioneze insa vreo cifra.

Hans Wallner, managing director in cadrul Austria Incoming, organizatie care centralizeaza si comercializeaza pe piata romaneasca 9 regiuni turistice din Austria, a precizat pentru Incont.ro: „Noi nu colaboram cu ghizi in Romania, deoarece companiile tur-operatoare care preiau pachetele ofera si insotitorul de grup. In schimb, fiecare regiune membra ofera si ghizi pentru turisti in Austria, pentru orice tip de cerere: tur de oras, drumetii, vizite de obiective turistice, etc. Pretul acestui serviciu e undeva intre 100-150 de euro pe zi, in functie de complexitatea cererii si de abilitatile lingvistice necesare din partea insotitorului de grup.”

Spania, data exemplu in turism

Desi prefera sa se ocupe mai multe de turismul de incoming decat de outgoing, din motive financiare si de stres, Florian Nedelcu povesteste ca de multe ori a fost nevoit sa-si intrerupa excursiile ori sa se abata de la traseu din cauza drumurilor proaste din tara. „Turismul din Romania sufera din cauza infrastructurii. Avem niste sosele.... De multe ori, din cauza problemelor cu infrastructura din anumite zone ale tarii, trebuie sa vorbim dinainte cu colegii de la agentie si cu cei de la compania de transport sa stabilim zonele in care sa facem opriri, nu ne permitem sa oprim oriunde ca ne facem de ras.”

De altfel, crede ca turismul din Romania nu merge, tocmai pentru ca jucatorii din industrie isi subapreciaza colaboratorii. Cei mai multi ghizi stau o luna-doua, dupa care pleaca in strainatate si raman acolo. „Este o meserie ingrata, uneori treci prin niste situatii foarte jenante”, puncteaza Florian.

Da drept un exemplu demn de urmat la capitolul turism Spania. “Acolo, ghizii sunt clasificati pe categorii. La noi exista o singura categorie: aceea de ghid national. Ei sunt ghizi de transfer, ghizi de tur de oras, ghizi de sejur si ghizi nationali. Nu intra unii pe domeniile altora si sunt specializati pe orase, pe regiuni, sustin examene pentru locurile in care merg cu turisti si platesc impozite pe ceea ce castiga. Sunt testati anual”. Un ghid spaniol, care petrece patru ore in Barcelona, Sevillia, Valencia sau Madrid, cu autocarul, primeste 300 de euro, spune Florian, intr-o tara in care se munceste cel mult 12 ore pe zi, iar orele suplimentare sunt platite.

Ca sa fii ghid la marile obiective turistice din afara trebuie sa fii ghid atestat in locurile respective si sa platesti o taxa care ajunge undeva la 1.500 euro, explica Nedelcu. In schimb, ghizii straini care sosesc in Romania au dreptul sa prezinte marile monumente, fara sa plateasca taxa, fara sa fie atestati. „Noi de ce le permitem?"

Turistii romani trebuie intens culturalizati.

Sanziana spune cu regret ca romanii trebuie culturalizati intens ca turisti, educati sa se comporte si sa-si inteleaga propria tara. „Ce face romanul cand calatoreste in tara? Gratare, mici, Valea Prahovei si Transfagarasan. Se duc la Peles, se pozeaza in toate pozitiile, dar nu platesc 20 lei sa viziteze castelul. Asta este profilul”, noteaza Sanziana.

Criza a afectat toate domeniile, inclusiv cel turistic, sustine Florian. In ultimii doi ani a a scazut si numarul vizitatorilor straini care sosesc in Romania. Se mentin insa sejururile externe catre Bulgaria, Grecia si Turcia, unde se strang insa grupe mici, de 10-20 persoane.

Cum ajungi ghid

De patru ani, Sanziana e formator la scoala la ghizi la care ea insasi a invatat. “In momentul de fata, in Romania, ghizi atestati exista undeva la 4.500. Din acestia, nu cred ca lucreaza 500", spune tanara. „In doi ani de zile am avut trei studenti care au reusit sa coordoneze cateva tururi.”

Pentru a putea fi ghid trebuie sa ai liceul absolvit, bacalaureatul luat, dupa care sa urmezi o calificare la o scoala acreditata, cursuri care dureaza aproximativ 10 luni. Apoi te poti acredita la Ministerul Turismului si practica astfel ca ghid. Tocmai pentru ca nu este obligatoriu ca ghizii sa aiba la baza studii superioare ori de turism, discrepantele dintre cei cu studii medii si cei cu studii universitare sunt mari, puncteaza Sanziana Constantinescu.