Romanii traiesc momentul. Bucurestiul reactioneaza bine la criza.

Divertiland, cel mai mare parc acvatic din Romania, care se intinde pe o suprafata de 7,4 hectare si poate gazdui pana la 3.500 de vizitatori pe zi, s-a deschis in august 2012, dupa o investitie de 25 milioane de euro. Anul trecut, complexul a functionat doar o luna de zile, din cauza conditiilor meteo nefavorabile. „Sezonul se incheie in general undeva pe la 15 septembrie, cam asa functioneaza genul asta de business”, explica Alexis Paizis, managerul general.
 
Afacerea, amplasata pe autostrada Bucuresti-Pitesti, in localitatea Chiajna, este controlata de o familie de greci, ce mai au afaceri in Bulgaria, Puerto Rico, Venezuela si Statele Unite. Paizis conduce complexul inca de la demararea proiectului pe piata locala, in 2007.

„Am observat ca-n Romania oamenii traiesc de azi pe maine. Nu au puterea financiara de a pune deoparte, de a face economii. Traiesc momentul, cum s-ar spune. Cu toate astea, Bucurestiul creste organic si se dezvolta bine, raportandu-ne la 2008. Lucrurile au inceput sa reintre in normal aici”, a punctat Alexis Paizis intr-un interviu acordat Incont.ro.
 
Potrivit managerului, faptul ca Bucurestiul are o rata mica a somajului, in comparatie cu alte capitale europene, il ajuta in business-ul pe care il conduce. Romanii sunt dispusi sa-si cheltuiasca banii in parcuri de distractie aproape de casa, in tara, pentru ca nu sunt obisnuiti sa-si cheltuiasca banii in strainatate, „acolo unde ajung, de cele mai multe ori, cu masina personala”. „De aceea, Bucurestiul se dezvolta, iar economia creste, pentru ca sunteti obisnuiti ori inca nu va permiteti sa cheltuiti ceea ce castigati peste granite”, adauga Paizis.
 
Inginer la baza si grec de origine, cu experienta in HoReCa in India, Maroc si Marea Britanie, Alexis Paizis compara Romania de astazi cu Grecia anilor `90. Sustine ca Grecia, incepand cu 1995 si pana in 1999, avea o economie foarte asemanatoare cu cea a Romaniei din 2013. „Sper sa nu faceti aceleasi greseli pe care le-am facut noi.”
 

Investitie de 25 milioane de euro la marginea Capitalei, „pe o piata aproape virgina”

 
Elenii au ales sa investeasca 25 milioane de euro in Bucuresti pentru ca piata locala este una "aproape virgina" pe nisa parcurilor acvatice, explica Paizis. Crede ca e mult mai usor sa razbati intr-un loc unde te bati cu doi-trei jucatori, unde clientii nu au foarte multe alternative de distractie. „Este adevarat ca nu este singurul asemenea loc din Bucuresti, dar exista diferente dintre un parc de entertainment, de proximitate, si un parc acvatic, situat la marginea orasului. Nu ne temem de concurenta, din simplul fapt ca oferim cu totul alt produs”.
 
In Grecia, spune managerul Divertiland, genul asta de business exista de mai bine de 16 ani. Desi piata de turism este una foarte ofertanta, in ciuda dificultatilor economice cu care elenii s-au confruntat in ultimii ani de criza, Alexis recunoaste ca acolo ar fi avut alta concurenta. „In vara asta, in Grecia s-au facut 17 milioane de rezervari. 17 milioane, intr-o tara cu o populatie de 10 milioane! Acolo ar fi fost vorba despre un alt concept, un alt target, alte pretentii si comportamente. Poate ar fi mers intr-o insula greceasca populara, de exemplu, dar clientii se comporta altfel cand sunt in vacanta. Prefera sa se plimbe, sa faca plaja, sa cunoasca imprejurimile, plus ca depinzi foarte mult si de perioada turistica – sezoniera, cand ai aflux de vizitatori”. Per total, Paizis crede ca disponibilitatea clientilor sa vina intr-un parc acvatic in Grecia ar fi fost mai mica decat cea a bucurestenilor.
 

2012, an de pierderi pentru jucatorii din industrie

 
Rezultatele pe care le-au obtinut pe piata locala „sunt in parametri”, corespund planurilor, spune directorul complexului acvatic. Compania care opereaza Divertiland in Romania a inregistrat anul trecut (primul de functionare) o cifra de afaceri de 220.000 de euro (990.000 lei) si pierderi de aproape 600.000 de euro (2,6 milioane de lei), potrivit datelor inregistrate pe site-ul Ministerului de Finante. Managerul explica insa ca un astfel de proiect are nevoie de mai mult de 10 ani ca sa-si amortizeze investitia.
 
De altfel, daca facem o scurta radiografie a jucatorilor din industrie, prezenti pe piata romaneasca, observam ca 2012 a fost un an cu pierderi pentru toti. Potrivit datelor publicate la Ministerul de Finante, Aqua Magic Constanta, primul aqua parc inaugurat in Romania, in 2007, a raportat anul trecut o cifra de afaceri neta de 730.000 de euro (3,2 milioane de lei) si pierderi de 190.000 de euro (835.000 de lei). Alte doua mari parcuri acvatice din tara, Aqua Magic Arad (functional din 2007) si Aqualand Deva (deschis in 2010), au mers si ele pe pierderi in 2012, de 91.000 de euro (400.000 de lei), respectiv 46.000 de euro (200.000 lei)
 
Water Park Otopeni, al doilea mare jucator din industria acvatica din Capitala, lansat in 2008, a avut anul trecut pierderi de 2.400 de euro (10.600 lei), in timp ce parcul de distractii Terra Park, din Bucuresti (inaugurat in 2011) a inregistrat pierderi de 3.800 de euro (17.000 de lei).
 

Cine se asteapta sa iasa pe profit in 3-4 ani, poate sa plece acasa. Inseamna ca nu stie ce presupune un proiect ca asta.

 
Timpul este un factor important in ceea ce priveste atingerea unor asteptari de ordin financiar. De altfel, vremea buna si know-how-ul personalului sunt elemente care aduc afacerii clienti, spune Paizis, care povesteste ca s-a vazut nevoit sa antreneze angajatii de aici la standardele de afara, sa-i invete cum sa se poarte cu clientii. „Intr-o zi cu soare, o zi prolifica pentru business, parcul este plin. Te plimbi si vezi oameni fericiti in jur. Pentru asta insa, angajatii trebuie sa lucreze in permanenta. De la salvamari si pana la bucatari, toata lumea trebuie sa-si dea silinta pentru a le transmite vizitatorilor ca vin aici sa se simta bina, ca sunt la dispozitia lor.”
 
In parcurile de proximitate (de distractie), oamenii petrec, de regula, doua-trei ora, incearca diverse masinarii („jucarii”), dupa care pleaca acasa. In schimb, in parcurile cu specific, de genul celor acvatice, pe langa relaxare, vizitatorii aleg sa serveasca pranzul ori sa incerce diverse sporturi, explica Paizis. De altfel, romanii petrec intreaga zi in parcuri, spre deosebire de americani sau vest-europeni, care parasesc locurile de distractie dupa 3-4 ore. „Asta se intampla pentru ca acolo oamenii isi permit sa plateasca biletul de intrare, sa se simta bine cateva ore, dupa care sa plece acasa. Aici, romanii achita biletul si aleg sa se relaxeze pe durata intregii zile.”
 

Familiile cu copii, cei mai buni clienti: petrec intreaga zi si cheltuiesc mult

 
Biletele de intrare in parc variaza intre 40-80 lei, iar un abonament sezonier ajunge la 1.200 lei de persoana. Familiile reprezinta mai mult de 60% din publicul-tinta al complexului acvatic. Intr-o zi de weekend, cand in parc sunt in jur de 2.500 de vizitatori, peste 60% dintre clienti sunt familii cu copii mici. De altfel, familiile aduc parcului si cei mai multi bani. De regula, acestea cheltuiesc undeva la 150 de lei de persoana, aproape triplu fata de studenti, explica Paizis, care prefera sa-si achite biletul de intrare si un suc ori o inghetata, 5-10 lei in plus. Prezenta salvamarilor, a entertainerilor, angajatilor care se ocupa de siguranta si distractia copiilor sunt factorii importanti care determina parintii sa vina la Divertiland, crede managerul.
 
 
Complexul pune la dispozitia clientilor un mini bus gratuit, din Bucuresti, iar de o saptamana a inaugurat si propria statie de tren, amplasata chiar vis-a-vis de intrarea in parc. Mobilitatea este foarte importanta, puncteaza Paizis, pentru ca le ofera clientilor perceptia ca pot ajunge rapid si usor in locul respectiv. „Este vorba, pana la urma, despre civilizatie”. Cu toate astea, el recunoaste ca-n prezent, cei mai multi dintre vizitatori prefera masina personala.
 

Comportamentul romanilor in parcurile de distractie

 

De altfel, romanii se comporta diferit de europeni, de americani in parcurile de distractii, iar uneori adopta o cu totul alta atitudine, din simplul motiv ca se afla in tara, si nu in strainatate, spune Paizis. Potrivit acestuia, romanii au asteptari mari cu privire la un produs. Asta desi nu suntem la fel de educati ca restul occidentalilor. „Acolo, oamenii sunt obisnuiti sa nu arunce gunoaie decat in locurile special amenajate, stiu ca nu trebuie sa calce pe iarba. Aici trebuie sa educam clientii. Dar daca le explicam intr-un mod elegant, prin care sa-i facem sa priceapa ca trebuie sa mentina curatenia, ca trebuie sa-si astepte randul pe tobogan, sa respecte piscinele in care inoata, pentru ca toate astea sunt in avantajul lor, inteleg.”
 

Aveti un comportament diferit in tara, fata de strainatate. Acolo va adaptati conditiilor, aici n-aveti rabdare.

Romanii se comporta diferit cand se afla in tara, fata de strainatate, sustine Alexis Paizis. In afara avem tendinta de a adopta atitudinea vestica: ne asteptam cu rabdare randul la coada, la magazin ori la restaurant, intelegem aglomeratia din orele de varf si „nu strambam din nas” la fiecare mica problema. „Atunci cand sunteti intr-un parc din tara, aveti acelasi produs ca-n Germania, de exemplu, si se intampla sa asteptati sa va soseasca mancarea, va plangeti”. Cei mai civilizati clienti, din acest punct de vedere, sunt cei americani, care sunt obisnuiti sa astepte uneori si doua ore pentru a incerca un rollercoaster ori un tobogan cu apa.

Am vrea sa construim un produs asemanator Port Aventura, un loc unde gasesti si distractie acvatica, si adrenalina.

 
 
Referitor la planurile de business din urmatorii ani, compania care controleaza operatiunile Divertiland in Romania are de gand sa investeasca intr-un produs conex, incepand cu sezonul viitor. Daca rezultatele financiare din 2013 sunt optime, explica Paizis, in primele luni din 2014 va demara construirea proiectului, aflat deocamdata in faza de concept. Desi spune ca nu poate vorbi foarte mult despre acesta, Divertiland s-ar putea transforma dintr-o afacere sezoniera intr-una care sa functioneze tot timpul anului. Pe langa un spatiu indoor, de joaca si petreceri pentru copii, in proiect s-ar mai afla si cateva rollercoastere si „jucarii” care sa transforme parcul acvatic intr-unul mixt, de genul celor mari din Europa.
 
Pentru un asemenea proiect, investitiile ar fi masive, mult mai mari decat cele puse in joc la dezvoltarea Divertiland (25 milioane de euro). „Un proiect ca asta se finalizeaza in cativa ani si nu presupune deloc o munca usoara. Romania nu e Spania, ai nevoie de timp sa derulezi toate procedurile. Sunt investitii maraton, care nu sunt gata intr-un an. Nu foarte multe companii sunt destul de curajoase sa se angreneze in asemenea proiecte”, considera managerul Divertiland.
 
Intrebat daca nu se teme de concurenta parcului de distractii Terra Park, din Bucuresti, Paizis declara ca „e un parc dragut, dar unul de proximitate, care functioneaza doar pe baza atractiilor respective. Oamenii se plictisesc in astfel de locuri, au nevoie de mobilitate, au nevoie de alte facilitati, trebuie sa-i faci sa nu se plictiseaza. Un proiect ca Port Aventura nu poate fi amplasat in centrul unui oras cum e Bucurestiul. Si apoi, oamenii care au mai fost in astfel de parcuri, stiu asta foarte bine, inteleg conceptul. Si-n strainatate, proiectele astea mari se situeaza la marginea oraselor si cu toate astea atrag milioane de vizitatori pe an.”
 
Cu toate astea, potrivit lui Paizis, parcurile mixte nu produc bani din roller-coastere, acele „cirese de pe tort” care aduc promovare si clienti business-urilor. „Celelalte facilitati de relaxare si petrecere a timpului sunt cele care acopera pierderile acestora masinarii uriase numite roller-coastere. Nu poti supravietui in aceasta industrie doar cu roller-coastere.”
 

Despre mediul de afaceri din Romania


 
„Romania este o tara destul de interesanta din punct de vedere al business-ului”, spune grecul. Cu toate astea, romanii trebuie sa incerce sa aduca inapoi in tara romanii plecati peste granite, care sa puna in aplicare aici tot know-how-ul dobandit acolo. Totodata, Paizis crede ca principala problema cu care ne confruntam, la ora actuala, asemenea compatriotilor lui, este modul de a face afaceri – „toate chestiunile ce tin de proceduri, de investitii”.
 

Trebuie sa evitati ca expatii sa va fure toate joburile bune din tara.

Paizis crede ca, la ora actuala, Romania are oameni bine pregatiti, care fac lucrurile ca la carte. Principala noastra problema, in opinia grecului, sunt strainii, expatii care sosesc aici cu experienta, personal de peste granite si isi pun amprenta asupra brandurilor locale si nu numai. „Va pierdeti identitatea. In stilul asta, peste 20 de ani strainii or sa va conduca tara. E pacat. Tara nu e condusa de guvernanti, nu ei dau ritmul si suflul economiei, ci mediul privat, managerii multinationalelor si IMM-urilor. Asta e adevarul si aici e pericolul. Vin foarte multi straini, expati sau imigranti si ocupa pozitiile cele mai importante din firme.”
 
De altfel, romanii pierd mult la capitolul competitivitate, din cauza faptului ca prefera individualismul, si nu lucrul in echipa. „Cea mai mare greseala pe care o fac cei mai multi angajati romani e ca lucreaza pentru ei, nu pentru companie. Nu coopereaza, se gandesc doar la ei, nu la aportul pe care-l pot aduce firmei respective”, crede Paizis.
 

Grecia va avea nevoie de mai bine de un deceniu sa-si revina.

 
In ceea ce priveste climatul de business si economia din Grecia, Paizis recunoaste ca tara sa va avea nevoie de mai bine de 10 ani sa-si revina dupa criza. Politicile de stat au adus Grecia in situatia dificila de astazi, crede el.
 
„Orice stat care vrea sa creasca sanatos trebuie sa aiba un sistem bun de colectare a taxelor – si nu ma refer neaparat la transparenta, ci la corectitudine. Aici stam noi prost. Guvernantii n-au reusit sa faca asta in atatia ani de zile. Prin `97-`98, veniturile taxelor fiscale erau in crestere, oamenii isi permiteau sa-si plateasca impozitele. Dupa aceea s-a declansat prapastia. Oamenii nu si-au mai platit taxele, pentru ca au gasit tot felul de portite sa scape, dar si pentru ca n-au fost stimulati sa faca asta. Astazi nu-si mai pot permite sa achite datoriile”. Desi Grecia este inglodata, la ora actuala, in datorii luate de la creditorii internationali, iar somajul a atins un nivel alarmant, oamenii vor supravietui, vor trece peste asta, spune Paizis.
 
Sursa foto: @Incont.ro/ @Divertiland