Un astfel de instrument se folosește în mod eficient și rapid pentru încasarea creanțelor datorită modului său rapid și ușor de a circula. Iată ce trebuie să știi despre biletul la ordin dacă intenționezi să-l utilizezi în afacerea ta.
 

Ce este un bilet la ordin?

Chiar dacă plățile în numerar reprezintă cea mai veche formă de circulație a banilor, în prezent mulți antreprenori folosesc și alte instrumente financiare moderne.
 
Cel mai popular dintre ele este biletul la ordin, un titlu de credit asemănător cambiei și introdus în țara noastră prin legea nr. 58/1934. Acest înscris include o obligație abstractă, autonomă și necondiționată de plată a unei sume de bani de către cei care au semnat biletul la ordin.
 
Prin intermediul instrumentului emitentul sau subscriitorul (debitorul) se obligă să plătească fie la scadență o anumită sumă unei persoane numite beneficiar, fie la ordinul acestuia. Raporturile juridice pe care le implică biletul la ordin se desfășoară doar între emitent și beneficiar, instrumentul de plată însemnând o recunoaștere a datoriei pe care debitorul o are față de creditorul său.
Află mai multe informații aici despre ceea reprezintă un bilet la ordin.
 

Care sunt caracteristicile unui bilet la ordin?

Un bilet la ordin este considerat nul dacă îi lipsește vreunul dintre următoarele elemente:
 
- Denumirea de bilet la ordin trecută în textul titlului și exprimată în limba folosită pentru redactarea sa;
- Data și locul emiterii;
- Scadența;
- Locul unde se va face plata;
- Numele emitentului, respectiv numele și prenumele persoanei fizice ori denumirea entității ori a persoanei juridice care se obligă să plătească o suma de bani;
- Codul emitentului, respectiv un număr de identificare preluat din documentele de identificare sau de înregistrare a acestuia;
- Numele beneficiarului la ordinul căruia trebuie făcută plata;
- Semnătura emitentului sau a subscriitorului.
 
Potrivit legii, dacă de pe biletul la ordin lipsește scadența, atunci acesta este considerat plătibil la vedere, iar în situația în care nu se arată locul unde a fost emis se consideră semnat în locul arătat lângă numele emitentului. La fel, în lipsa unei indicații speciale, locul emisiunii instrumentului de plată poate fi considerat loc de plată și, totodată, loc al domiciliului emitentului.
 

Când este recomandat să folosești plata prin bilete la ordin?

Firmele obișnuiesc să folosească biletul la ordin în mod frecvent deoarece acest instrument de plată circulă rapid și ușor. În plus, acesta reprezintă o garanție în plus pe care beneficiarul o primește de la emitent, având asigurarea totală de recuperare a banilor ori scurtarea procesului de recuperare a acestora. Biletul la ordin se poate utiliza pentru deblocarea lichidităților în mediul de business. Folosirea sa nu este condiționată de o anumită sumă de bani, ci poate fi emis indiferent de valoarea plății.
 
Biletul la ordin se poate utiliza pentru plata furnizorilor de servicii sau diferite produse și materiale, însă are și avantajul de a fi folosit sub formă de scontare pentru deblocarea anumitor sume datorate de către clienți. Practic, scontarea îi oferă beneficiarului posibilitatea încasării creanței înainte de data scadentă a biletului. Plata prin intermediul unui bilet la ordin poate fi efectuată la scadență ori la ordinul beneficiarului.
 
În cazul în care își dorești să obțină o garanție în plus, beneficiarul îi poate solicita emitentului avalizarea biletului, proces prin care o terță persoană – avalistul, garantează îndeplinirea obligațiilor asumate de către unul din semnatarii instrumentului de plată. Dacă emitentul nu-și achită obligațiile, beneficiarul poate executa silit avalistul chiar dacă nu are nici o legătură economică cel din urmă. Totodată, în practica bancară, o companie folosește adesea biletul la ordin emis în alb pentru garantarea sumelor împrumutate.
 
Avantajul principal al unui bilet la ordin este acela că, la scadență, acesta devine titlu executoriu, ceea ce înseamnă că dacă datoria nu este achitată se poate executa silit debitorul. Există și anumite dezavantaje, cel mai important fiind refuzul de decontare din partea băncii, cum ar fi din cauza lipsei banilor în contul emitentului sau completarea eronată a instrumentului de plată.