Impozitul forfetar, in vigoare din 2014. Cat vor plati restaurantele, service-urile auto, spalatoriile, barurile si hotelurile din Capitala si din tara
UPDATE: Barurile si cafenelele amplasate central in Capitala sau in primele sapte mari orase vor plati anual, in functie de suprafata, intre 1.500 si 3.400 euro, in timp ce in localurile din orase care nu sunt municipii vor achita intre 310 euro si 2000 euro, potrivit proiectului de lege avizat de Guvern.
Impozit intre 1.500 si 3.400 de euro pentru barurile bucurestene
Comparativ cu taxele platite de restaurante dupa aceleasi criterii de suprafata, rang al localitatii si amplasament, impozitele forfetare din cazul barurilor sunt sensibil mai mici, in medie cu o treime, scrie Mediafax.
Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri patrati din Zona A a Bucurestiului, care vor plati 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro), in timp ce la baruri impozitul maxim este de 3.400 de euro, tot in centrul capitalei si la aceeasi suprafata.
Impozitul forfetar anual/unitate este determinat dupa formula k *(x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 900 de lei, x - variabila in functie de rangul localitatii, y - variabila in functie de suprafata utila a locatiei, z - coeficient de sezonalitate, iar q - 0,9 (unic) reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate de desfasurare a activitatilor.
Impozitele vor fi calculate in lei, iar in cazul oraselor municipii vor varia intre 2.349 lei (500 de euro), aferent unui local de sub 30 de metri patrati si 12.600 lei (2,800 euro) pentru baruri de peste 300 de metri patrati.
Taxele platite de barurile din statiuni vor fi usor sub cele din orase, fiind usor avantajate cele de pe litoral comparativ cu cele de la munte. Barurile din comune vor achita anual un impozit forfetar intre 300 de lei si 3.100 de lei.
Potrivit normei de fundamentare a proiectului de lege, anul trecut erau inregistrate 13.023 de firme care activau in domeniul barurilor si cafenelelor, iar impozitul pe profit cumulat al acestor societati a fost de 10 milioane lei.
Un service auto din Bucuresti va plati peste 5.000 euro, un restaurant 4.000 euro, iar o shaormerie 3.000 euro
Proprietarul unui restaurant cu o suprafata de 150 metri patrati din centrul Capitalei va plati de la inceputul anului viitor un impozit forfetar de 17.136 lei pe an (3.900 de euro), in timp ce pentru o shaormerie de peste 50 metri patrati se vor achita cel putin 12.474 lei (2.835 euro), scrie Mediafax. In schimb, o spalatorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafata de aproximativ 200 metri patrati vor plati anual, incepand din 2014, un impozit forfetar de 4.000 de euro (18.000 lei), 3.200 de euro (14.400 de lei), respectiv 5.350 de euro (24.000 de lei).
Formula de determinare a impozitului forfetar propusa de Guvern ia in calcul rangul localitatii, dar si al zonei din municipii si marii Poli regionali (Brasov, Cluj, Constanta, Craiova, Iasi Ploiesti Timisoara), suprafata localului si un coeficient de sezonalitate, care este clasificat in mod asemanator cu cel al rangului localitatii.
Cel mai mare impozit forfetar va fi achitat de restaurantele de peste 300 de metri patrati din Zona A a Capitalei, care vor plati 22.680 de lei/an (echivalentul a circa 5.200 de euro). Pentru restaurantele de peste 300 de metri patrati este aplicat un singur coeficient de suprafata.
Impozitul forfetar anual/unitate este determinat dupa formula k * (x + y*q) *z, unde k este valoarea impozitului standard de 1.400 de lei, x - variabila in functie de rangul localitatii, y - variabila in functie de suprafata utila a locatiei, z - coeficient de sezonalitate, iar q - 0,8 (unic) reprezinta coeficient de ajustare pentru spatiu tehnic unitate de desfasurare a activitatilor.
La un restaurant de 100 de metri patrati diferentele sunt semnificative in functie de localitate si zona de amplasare. Un local de 100 de metri dintr-o comuna va plati 1.785 lei/an, in timp ce un restaurant cu aceleasi dimensiuni amplasat in Bechet, oras cu 3.657 de locuitori, din judetul Dolj, va achita de trei ori mai mult, respectiv 5.600 de lei/an.
Diferentele sunt semnificative si intre orase si orasele municipii. Un restaurant de 100 de metri patrati din centrul unui oras municipiu va achita anual 10.640 lei, aproape dublu fata de suma datorata de catre proprietarul unui restaurant dintr-un oras care nu are rang de municipiu. In cazul unui restaurant de 150 de metri patrati amplasat intr-un municipiu, impozitul anual se va ridica la 14.000 de lei.
Proiectul nu face diferentieri intre restaurante si celelalte unitati de alimentatie publica sau catering, cum ar fast-food-urile, care vor plati un impozit similar, in functie de suprafata spatiului util.
Astfel, un vanzator de shaorma din Bucuresti, care are un spatiu de 50-70 de metri patrati, va datora anual un impozit cuprins intre 12.474 lei si 13.104 lei, in functie de zona in care este amplasat. Cea mai mare parte suprafetei Capitalei este incadrata in zona A si zona B din punct de vedere fiscal.
Statiunile montane, de pe litoral sau cele balneoclimaterice au un statut special, cu o variabila in functie de rangul localitati egala cu cea a oraselor fara rang de municipiu (2) si un coeficient de sezonalitate mai mic decat al oraselor, de 0,35. In acest caz, proprietarul unui restaurant din Predeal, Sinaia, Eforie sau Mamaia va plati un impozit forfetar mai mic decat cel din Bechet, orasul cu 3.600 de locuitori din judetul Dolj.
Potrivit proiectului de lege, care va fi trimis in Parlament saptamana viitoare, variabila in functie de rangul localitatii (variabila x) are urmatoarele valori: Bucuresti Zona A= 16, Zona B = 15,
Zona C = 14, Zona D = 12,5. Variabila in functie de rang in cei 7 poli ( Brasov, Cluj Napoca, Constanta, Craiova, Iasi, Ploiesti, Timisoara) este Zona A = 14, Zona B = 13, Zona C = 12, Zona D = 11.
Pentru municipii, Guverrnul propune o variabila Zona A = 11, Zona B = 10, Zona C = 8, Zona D = 4. In cazul oraselor fara rang de municipiu se aplica un singur coeficient de rang, de valoare 2, similar celui din cazul statiunilor. Pentru comune a fost stabilit un coeficient de 0,5.
Variabila y diun formula de calcul, in functie de suprafata, va avea urmatoarele valori: 0 - 30mp = 2; 31mp - 50mp = 4; 51mp - 70mp = 6; 71mp - 90mp = 8; 91 mp - 120 mp = 10; 121mp - 160mp = 14; 161mp - 200mp = 16; 201mp - 240mp = 18; 241mp - 300mp = 20; peste 300mp = 25.
Coeficientul de sezonalitate va fi de 0,45 pentru Bucuresti si cei 7 poli, de 0,4 pentru municipii si orase, 0,35 pentru statiuni si 0,15 pentru comune.
Intre 15.000 si 24.000 de lei pentru o spalatorie, o vulcanizare sau un service de 200 mp
O spalatorie auto, o vulcanizare sau un service auto cu o suprafata de circa 200 metri patrati vor plati anual, incepand din 2014, un impozit forfetar de 18.000 lei, 14.400 de lei si 24.000 de lei, potrivit formulei de calcul pe care o propune Guvernul.
Proiectul de lege privind impozitul forfetar stabileste pentru unitatile de servicii din segmentul auto un impozit care se va calcula in principal in functie de suprafata de desfasurare a activitatii, care se va inmulti cu un coeficient de activitate, mai mic pentru vulcanizari si spalatorii si in crestere pentru service-uri, in raport de ce operatiuni acopera.
Impozitul forfetar anual va fi calculat prin inmultirea coeficientului specific activitatii cu suprafata unitatii si cu 12. Guvernul a propus un coeficient de 6 pentru vulcanizari auto, 7,5 pentru spalatorii auto, 8 pentru vopsitorii, 9 pentru tinichigerie auto si 10 pentru mecanica auto sau ITP.
In cazul unui service care acopera si operatiunile de mecanica si ITP, si are o suprafata de 500 de metri patrati, impozitul anual va fi de 60.000 de lei (aproape 14.000 de euro). O vopsitorie cu aceleasi dimensiuni va achita 48.000 de lei, iar o tinichigerie va plati impozit de 54.000 de lei
Pentru un service complet echipat de 1.000 de metri, impozitul anual este de 120.000 de lei (aproape 30.000 de euro). O spalatorie auto de 500 de metri va datora anual un impozit forfetar de 45.000 de lei, in timp ce o vulcanizare cu o suprafata similara va achita 36.000 de lei.
Hotelurile de 3 si 4 stele vor plati, anual, intre 58 si 557 lei pe loc de cazare
Proprietarii hotelurilor de 4 si 5 stele din Capitala vor plati un impozit forfetar pe loc de cazare intre 468 si 891 de lei, un hotel de trei stele din Cluj va achita intre 205 si 244 lei, iar o unitate de 1-2 stele din Busteni circa 120 lei, taxa pentru pensiune fiind cu 20% mai mica fata de hotel.
Astfel, proprietarii hotelurilor de trei stele din Capitala vor plati 334 lei pe loc de cazare pe an daca acestea sunt amplasate central (zona A), 321 lei daca sunt intr-o zona semicentrala (zona B), 294 de lei pentru un cartier mai indepartat de centru (zona C) si 281 de lei pentru periferie (zona D).
Pentru un hotel de 1-2 stele din Bucuresti din zona ultracentrala (zona A) impozitul este de 223 lei pe loc de cazare si scade la 214 lei pentru zona B, 196 lei pentru zona C si 187 de lei pentru zona D.
La patru stele, unitatile din Bucuresti vor fi taxate cu 557 lei pe loc de cazare in zona A, 535 de lei in zona B, 490 lei in zona C si 468 lei in zona D. Cea mai mare taxa va fi achitata de un hotel de cinci stele din zona A (891 de lei), iar pentru celelalte zone impozitul pe loc de cazare va fi de 856, 784, respectiv 749 de lei.
Hotelurile clasificate la 1-2 stele din municipii vor plati 163 lei pe loc de cazare pe an, daca sunt amplasate in zona A, 155 lei in zona B, 143 de lei in zona C si 137 lei in zona D.
Impozitul la trei stele va fi de 244 lei, 233 lei, 214 de lei, respectiv 205 lei, in functie de zona, iar la patru stele va ajunge la valorile 406 lei, 389 lei, 356 de lei si 342 de lei. Un hotel de cinci stele dintr-un municipiu va plati, in functie de zona, un impozit de 650 lei, 622 lei, 570 lei si 548 lei.
Pentru orase, sumele sunt cu cativa lei mai mici decat in cazul municipiilor pentru hotelurile de 1-2 stele si ajung la diferente de aproape 63 de lei la unitatile de cinci stele.
Pentru statiunile montane de interes national, hotelurile de 1-2 stele vor achita, in functie de zona, un impozit pe loc de cazare intre 107 si 120 lei. Daca se afla in una dintre zonele A sau B, hotelurile de trei stele vor fi taxate cu 178 si 172 lei, iar in zonele C si D cu 169 lei si 164 lei. Pentru patru stele impozitul va fi intre 273 si 290 de lei de lei, in functie de zona, iar la cinci stele taxa pe loc de cazare este cuprinsa intre 437 si 459 lei.
In Delta Dunarii un hotel va fi impozitat cu 43 lei pe loc de cazare pe an daca are 1-2 stele, 64 lei daca are trei stele, 107 lei la patru stele si 171 lei la cinci stele.
In schimb, hotelurile din statiuni balneare de interes national au cele mai mici taxe forfetare, plecand de la un nivel de 40 de lei pe loc de cazare la un hotel de 1-2 stele din zona D si ajungand la 58 de lei la un hotel de trei stele din centrul unei statiuni. Hotelurile de patru stele din statiunile balneare de interes national vor plati intre 107 si 120 lei pe loc de cazare, iar cele de 5 stele intre 175 si 187 de lei.
Pentru unitatile de pe litoral, impozitul pentru 1-2 stele se va plasa intre 58 si 71 de lei. In cazul hotelurilor de trei stele taxa este, in functie de zona, de la 89 la 103 lei/loc de cazare, pentru patru stele se plaseaza in intervalul 160 - 172 lei pe loc de cazare, iar cele cateva hoteluri de cinci stele vor plati un impozit pe loc de cazare de la 262 la 275 lei.
Pensiunile din statiunile montane de interes national vor plati in jur de 90 lei pe loc de cazare la 1-2 stele, 130 de lei la trei stele, 230 de lei la patru stele si 350-367 de lei la cinci stele.
Pentru litoral, impozitul pe loc de cazare pentru o pensiune de 1-2 stele va fi de aproape 45 -58 lei, 76 - 90 lei pentru trei stele, 125 - 138 de lei pentru patru stele si 205 - 220 de lei pentru cinci stele.
Despre impozitul forfetar
Impozitul forfetar, prin care se inlocuieste cota de 16% pe profit sau de 3% pe cifra de afaceri cu o suma fixa, se va aplica de la 1 ianuarie 2014, potrivit unui proiect de lege discutat in prima lectura miercuri in Guvern si care va fi trimis Parlamentului spre adoptare in regim de urgenta. Surse guvernamentale au declarat agentiei Mediafax ca proiectul de lege nu a putut fi adoptat, miercuri, deoarece nu primise toate avizele necesare, si va fi aprobat de Guvern saptamana viitoare, pentru a fi apoi dezbatut in regim de urgenta in legislativ.
Pe acelasi subiect: