De ce a ajuns Romania tara cainilor vagabonzi. Pe ce cheltuiesc ONG-urile sutele de mii de euro primite anual de la straini si din impozitele romanilor
Sa iubesti animalele in Romania este avantajos financiar, iar organizatiile implicate in astfel de activitati au bugete impresionante. Banii vin din donatii, de cele mai multe ori de peste granita, si nu sunt putini. Vorbim de bugete anuale de sute de mii de euro. Fondurile merg spre sterilizari, ingrijiri medicale, dar ajung in mare parte si in buzunarele reprezentantilor acestor asociatii.
Romania, tara cainilor vagabonzi. Este o imagine cu care ne-am obisnuit, dar care impresioneaza puternic cetatenii straini. De buna voie si nesiliti de nimeni, englezii, germanii, austriecii trimit bani cand vad un catel ajuns la ananghie.
Cei care si-au facut din iubirea de animale o afacere nu se sfiesc sa solicite fonduri pe retelele de socializare. Dintr-un mesaj pe Facebook, de pilda, aflam istoria a 6 catelusi pentru ingrijirea carora cineva cere 2.200 de lei, cam 500 de euro.
In alt mesaj gasim cateva animale care pot fi adoptate... la distanta. Exista si tarife prestabilite in acest sens: de la 5 la 20 Euro - pe luna pentru fiecare catel. La scurta timp de la acest anunt apare si primul strain care spune ca a donat suma maxima - 20 de euro.
Si romanii doneaza, in special, 2 la suta din impozitul pe venit. Am incercat sa aflam de la Fisc cat castiga 20 dintre cele mai cunoscute asociatii non profit de aparare a drepturilor animalelor din acesti 2 la suta. Raspunsul, trimis in scris, se refera doar la 13 dintre ele.
"Pentru sustinerea celor 13 entitati nonprofit, pentru anul 2011 a fost acordata suma de 242.342 lei”, se arata in raspunsul de la ANAF.
Nicio vorba insa despre donatiile venite din afara. Poate pentru ca autoritatile nu verifica contabilitatea acestor asociatii.
O organizatie non-guvernamentala nu are voie sa aiba profit, iar veniturile care depasesc cheltuielile trebuie investite si pot ajunge in masini, carburanti si salarii.
Potrivit cifrelor publicate de Ministerul de Finante, cel mai mare buget anual il are Vier Pfoten, cu peste peste 600 de mii de euro. Doar 100 de mii de euro sunt folosite pentru sterilizarea si ingrijirea cateilor. Restul merg spre alte activitati ale organizatiei.
Asociatiile cu un singur angajat au bugete mai mici: de la 14 mii la 17 mii de euro anual. De regula, in spatele unor astfel de asociatii este o singura persoana, care isi poate stabili nestingherit cheltuielile si, respectiv, salariul.
Cu alte cuvinte, prezenta cainilor in strada inseamna activitate pentru aceste asociatii. In joc sunt cel putin 1 milion de euro, numai in Bucuresti, care se impart la vreo 100 de ONG-uri.
Mai multe despre:
#caini vagabonzi#ONG-uri
Pe acelasi subiect: