Cu o singură excepţie, Franţa, vânzările cu amănuntul au scăzut, de la o lună la alta, în toate statele membre UE pentru care există date disponibile, cele mai importante scăderi fiind înregistrate în Malta (minus 25,1%) şi România (minus 22,3%).

În cazul zonei euro, este vorba de cel mai mare declin înregistrat de la debutul publicării datelor Eurostat în 1999, având în vedere restricţiile introduse pentru a opri răspândirea coronavirusului şi faptul că populaţia şi-a limitat cheltuielile la produse alimentare şi comenzi online.

Eurostat precizează că vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de faptul că vânzările de combustibili au scăzut cu 25%, vânzările de produse non-alimentare au scăzut cu 14,7% iar vânzările de alimente, băuturi şi ţigări s-au redus cu 5,9%. Singurul domeniu în care au fost înregistrate creşteri sunt comenzile pe mail şi cumpărăturile pe Internet, care au crescut cu 11,9% de la o lună la alta în UE.

În ritm anual, comerţul cu amănuntul în Uniunea Europeană a înregistrat un declin de 18%, în timp ce în zona euro a scăzut cu 19,6%, acesta fiind cel mai amplu declin înregistrat din 2000. Pentru zona euro, declinul anual din aprilie 2020 este de patru ori faţă de cel înregistrat în luna februarie 2009, cea mai proastă lună din timpul crizei financiare din 2008-2009.

Ţările cu cea mai mare scădere a vânzărilor amănuntul în ritm anual sunt: Franţa (minus 31,1%), Spania (minus 29,8%) şi Malta (minus 24,8%). În România vânzările cu amănuntul au înregistrat, în luna aprilie 2020 comparativ cu luna aprilie 2019, o scădere de 19,5%, după un avans de 3,3% în luna martie.

Şi de această dată, vânzările cu amănuntul în UE au fost influenţate de scăderea vânzărilor de combustibili, care s-au prăbuşit cu 42,6%, şi produse non-alimentare, minus 29,7%, în timp ce vânzările de alimente, băuturi şi ţigări au crescut uşor cu 1,4%.

În cazul României, Institutul Naţional de Statistică (INS) a informat anterior că în aprilie 2020 comparativ cu luna precedentă, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a scăzut pe ansamblu cu 19,7%, iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate a scăzut pe ansamblu cu 22,3%.

Faţă de luna corespunzătoare a anului precedent, volumul cifrei de afaceri din comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 19,5% iar ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, a înregistrat o scădere, pe ansamblu, cu 18,5%.

Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat, miercuri, că impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând și mai mult dezechilibrele existente, iar estimările oficiale privind evoluția PIB pentru trimestrul II indică o contracție de 14% față de trimestrul anterior.

“Având în vedere contextul menționat, impactul economic inițial al pandemiei a fost unul puternic, accentuând și mai mult dezechilibrele existente, pe fondul presiunilor în creștere asociate aprovizionării cu alimente, deprecierii monedei naționale și creşterii necesarului de lichiditate. Astfel, luând în calcul amplitudinea declinului economic din luna aprilie, estimările oficiale privind evoluția PIB pentru trimestrul II indică o contracție de 14% a activității economice față de trimestrul anterior”, a apreciat guvernatorul BNR.

Totodată, potrivit acestuia, este important de menționat că șomajul în creștere și măsurile adoptate de autorități cu scopul limitării extinderii pandemiei (precum șomajul tehnic, repatrierea cetățenilor români din străinătate și asigurarea condițiilor de izolare sau carantină) au contribuit la creșterea presiunilor asupra cheltuielilor bugetare.