CE a decis miercuri sa trimita scrisori de somatie Romaniei si Ungariei pe motiv ca reglementarile lor nationale privind comertului cu amanuntul la produselor agricole si alimentare nu corespund legislatiei UE.

In Romania, se solicita marilor retaileri sa achizitioneze cel putin 51% din produsele agricole si alimentare de la producatorii locali, ceea ce provoaca temeri privind respectarea principiului liberei circulatii a bunurilor.

Aceeasi lege cere retailerilor sa promoveze produsele de origine romana, restrictionand deciziile lor comerciale referitoare la ce produse sa fie plasate in oferta, ceea ce contrazice libertatea de libertatea de stabilire (articolul 49 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene).

Conform reglementarilor UE restrictionarea acestor libertati este permisa numai cand exista o necesitate justificata de protejare de prim rang a interesului public, cum ar fi sanatatea publica. Nici Ungaria si nici Romania nu au furnizat dovezi ca masurile adoptate pe plan national sunt justificate si proportionate. Autoritatile ungare si romane au doua luni la dispozitie pentru a raspunde argumentelor prezentate de CE.

In Ungaria, o noua lege obliga retailerii sa aplice aceeasi marja de profit produselor agricole si alimentare importate sau din productia interna, chiar daca costul produselor importate este afectat de fluctuatiile de curs valutar. Aceasta ar putea descuraja vanzarea produselor agricole si alimentare importate comparativ cu cele din productia interna. Comisia Europeana si-a exprimat ingrijorarile privind principiul liberei circulatii a bunurilor (Articolul 34 din Tratatul privind functionarea Uniunii Europene).

In noiembrie anul trecut, Achim Irimescu, ministru al Agriculturii la acea vreme atentiona ca Romania risca o procedura de infringement, daca nu va modifica prevederea din Legea privind comercializarea produselor alimentare, potrivit careia marile magazine sunt obligate sa expuna la raft, in proportie de 51%, produse romanesti provenite de pe lantul scurt.

"Recent a venit de la Comisia Europeana o atentionare de infringement pe prevederea legata de procentul de 51% produse romanesti provenite de pe lantul scurt, inclusa in Legea 150/2016 ce modifica si completeaza Legea 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare. In mod normal, exista doua solutii: sa renuntam la acest procent de 51% sau sa mai tergiversam o perioada", afirma Irimescu, anul trecut.

"Nu stiu acum in ce consta penalizarea, mi-e greu sa spun, dar, probabil, solutia este sa ne aliniem din punct de vedere al legislatiei”, mai spunea ministrul Agriculturii, in noiemnrie 2016.

Potrivit articolului din Legea 150/2016, "comerciantul persoana juridica autorizata sa desfasoare activitati de comercializare pentru produse alimentare are obligatia ca, pentru categoriile carne, oua, legume, fructe, miere de albine, produse lactate si de panificatie, sa achizitioneze aceste produse in proportie de cel putin 51% din volumul de marfa pe raft, corespunzator fiecarei categorii de produse alimentare, provenite din lantul alimentar scurt, asa cum este definit in conformitate cu legislatia in vigoare".

Legea privind comercializarea produselor alimentare, potrivit caruia magazinele mari vor fi obligate sa expuna la raft 51% produse romanesti provenite de pe lantul scurt, a fost aprobat la inceputul lunii iunie de Camera Deputatilor, ca for decizional, iar in luna iulie a fost promulgat de presedintele Klaus Iohannis. Normele de aplicare urmau sa fie emise in termen de 6 luni de la intrarea legii in vigoare, respectiv pana la 15 ianuarie 2017, ceea ce nu s-a intamplat nici pana in prezent.

Desi retailerii au avertizat de nenumarate ori ca acel procentaj de 51% va ridica probleme Comisiei Europene, ceilalti actori din piata, inclusiv autoritatile, au laudat beneficiile aduse producatorilor, chiar daca Romania nu poate asigura aceste produse pe durata unui an, potrivit Agerpres.

Federatia Pro Agro a exprimat, de asemenea, ingrijorare fata de pozitia Comisiei Europene cu privire la modificarile aduse Legii 321/2009 privind comercializarea produselor agricole, dar mai ales de modul in care factorii de decizie din Romania au ales sa trateze acest subiect extrem de important.

De asemenea, Federatia Pro Agro sustinea ca au existat presiuni si s-a facut lobby pentru modificarea Legii 150/2016 privind comercializarea produselor alimentare, iar ultimele ipoteze lansate au fost de "de natura a ne ingrijora", avand in vedere ca exista sincope mari de comunicare atat la nivel intern, cat si in raport cu forul european in tratarea acestui subiect.

Nici retailerii nu s-au lasat mai prejos si au sustinut revizuirea cat mai rapida a legii privind comercializarea produselor alimentare deoarece "nu a adus nimic bun nimanui" si, pe langa riscul de infringement si aparitia altor vulnerabilitati legale, a produs si "masive bulversari in piata".

La mijlocul lunii decembrie, MADR a publicat pe site un proiect privind normele metodologice de aplicare a legii, destul de ambigue si neclare, recomandand insa reprezentantilor hypermarket-urilor, precum si celorlalti factori interesati, sa transmita in scris propunerile privind completarea proiectului mentionat. "Dupa primirea acestora, reprezentantii MADR le vor centraliza si analiza, in vederea stabilirii unui echilibru cat mai corect pe lantul agroalimentar", preciza MADR intr-un comunicat transmis la acea vreme.