Creşterea medie de preţuri este de 4 procente, iar în aceste condiţii a scăzut şi consumul. De exemplu, pentru cartofi dăm cu 50 la sută în plus față de luna ianuarie 2018, potrivit Institutului de Statistică.

Iar pentru că lumea cumpără mai puţin, fermierii susţin că se văd nevoiţi să majoreze preţurile produselor de bază, pentru a nu da faliment.

“De la 60-70 de bani cât a fost preţul în primăvara trecută sau vară trecută, e exorbitant preţul. Foarte, foarte mari”, spune un client.

Fermierii spun că nu au avut de ales şi au ridicat preţurile pentru că au cheltuieli mult mai mari faţă de anul trecut. ”În alţi ani era vânzare, acuma nu. Poate că din cauza preţurilor, dar nici noi nu facem faţă cu cheltuielile, sunt foarte mari cheltuieli. Şi, obligat şi preţul e mai mare”, explică un producător.

Ceapă uscată: 4 lei şi 10 bani acum două luni, peste 5 lei kilogramul azi. Ceapa verde, ridichile şi salata sunt însă la aceleaşi preţuri de anul trecut, spun producătorii, care susţin că aleg uneori să vândă în pierdere pentru că marfa e perisabilă.

Dintre toate statele Uniunii Europene, în România este un adevărat fenomen al scumpirilor. În februarie datele Eurostat arata că preţurile aproape au stagnat în Irlanda, Grecia, Spania şi au ajuns la 4% creşteri medii în România. Suntem iar pe primul loc după ce am fost tot aici aproape tot anul trecut.

Iată cum porneam de la o inflaţie de peste 3 în 2018, ajungeam la culmile acestea din primăvara vara şi când să spunem că am scăpat de scumpiri, s-a întâmplat ceva pe finalul lui 2018 şi am pus iar paie pe focul preţurilor. Inflaţia se aprinde, potrivit specialiştilor, din cauza creşterii costurilor pentru producători şi firme. Guvernul estima că vom avea inflaţie acum, 2,8%, dar avem 4.

Şi culmea e că nu se scumpesc bunurile pe care le cumpărăm rar, ci exact cele din coşul zilnic şi de care nu ne putem lipsi. Cartofii au fost mai scumpi cu peste 50% în ianuarie 2019 faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Alte legume cum sunt roşiile, ardeii şi dovleceii, cu 26%, iar gazele cu 12%. În concluzie, aveau dreptate companiile şi Banca Naţională când spuneau că modificările legislative vor scumpi viaţa românilor.