Procesele-verbale privind rezultatele alegerilor parlamentare din 9 decembrie au fost publicate vineri in Monitorul Oficial, iar presedintele Traian Basescu a semnat, vineri, decretul de convocare a noului Parlament pentru 19 decembrie, la ora 13.00.

In urma alegerilor din 9 decembrie, USL a obtinut 395 de mandate in noul Parlament, ARD - 80, PPDD - 68, UDMR - 27, iar minoritatile nationale -18.

Senatul si Camera isi aleg, miercuri, reprezentantii in Birourile Permanente si in comisiile parlamentare. Lucrurile par a fi foarte clare in ceea ce priveste functiile de presedinti ale celor doua Camere: presedintele PNL, Crin Antonescu, va fi presedinte la Senat, iar Valeriu Zgonea, presedinte la Camera Deputatilor.

Luni si marti, noii parlamentari au venit la Palatul Parlamentului, s-a acomodat cu salile si birourile, s-au fotografiat pentru legitimatii, si-au preluat telefoanele si au primit materiale informative.

Pana la alegerea Biroului Permanent, lucrarile celor doua Camere sunt conduse de cel mai in varsta senator, respectiv deputat, in calitate de presedinte decan de varsta, asistat de cei mai tineri 4 senatori si deputati, in calitate de secretari asistenti.

Regulamentele celor doua Camere stipuleaza ca pana la alegerea Biroului Permanent pot avea loc numai dezbateri cu privire la validarea mandatelor de senator sau deputat, la procedurile necesare depunerii juramantului sau legate de constituirea noului Senat sau a Camerei Deputatilor.

Pentru validarea mandatelor, Senatul si Camera aleg, in prima sa sedinta, o comisie compusa din 15 parlamentari.

Audierea parlamentarilor pentru care s-a propus invalidarea alegerii este obligatorie atat in cadrul Comisiei de validare, cat si in plen. In cel mult cinci zile de la constituire, Comisia de validare intocmeste un raport in care nominalizeaza parlamentarii pentru care propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea propunerilor de invalidare.

Senatul si Camera Deputatilor sunt legal constituite dupa validarea mandatelor a trei patrimi din numarul total de senatori si deputati.

Ulterior, candidatul pentru functia de prim-ministru va cere votul de incredere al Parlamentului asupra programului si a intregii liste a Guvernului.

Fiecare candidat pentru functia de ministru, inscris in lista Guvernului, va fi audiat, in sedinta comuna, de catre comisiile permanente ale celor doua Camere al caror obiect de activitate corespunde sferei de competenta a viitorului ministru, potrivit regulamentului Legislativului. In urma audierii, comisiile vor intocmi un aviz comun consultativ, pe care il vor prezenta candidatului pentru functia de prim-ministru.

In plenul reunit al Parlamentului, dupa incheierea dezbaterilor, se supune la vot propunerea de acordare a increderii Guvernului. Votul este secret si se exprima prin bile.

Parlamentul acorda incredere Guvernului cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor. Hotararea Parlamentului privind acordarea votului de incredere, semnata de presedintele Camerei Deputatilor si presedintele Senatului, se inainteaza de indata presedintelui, in vederea numirii Guvernului.

Un nou guvern isi exercita mandatul incepand de la data depunerii juramantului de credinta in fata presedintelui.

Daca Legislativul nu acorda votul de incredere pentru formarea Guvernului in termen de 60 de zile de la prima solicitare si numai dupa respingerea a cel putin doua solicitari de investitura, Constitutia stabileste, la articolul 89, ca, dupa consultarea presedintilor celor doua Camere si a liderilor grupurilor parlamentare, presedintele poate sa dizolve Parlamentul.