Autoritatea de concurenţă a constatat că, în perioada 2011 - 2015, operatorul de telefonie a limitat accesul companiei Simplus Invest SRL la reţeaua sa de telefonie mobilă, blocându-i activitatea de transmitere a mesajelor comerciale către/de către clienţii Orange.

Simplus Invest SRL este un integrator, adică o companie care intermediază transmiterea de mesaje comerciale prin numere scurte între anumite companii beneficiare şi clienţii operatorilor de telefonie mobilă. Pentru a-şi desfăşura activitatea, integratorii încheie contracte cu clienţi (companii care vor să transmită mesaje comerciale) şi cu toţi operatorii de telefonie mobilă, care le alocă numere scurte.

Mesajele comerciale au ca obiect atât transmiterea de mesaje publicitare (de exemplu: sunt puse la dispoziţia clienţilor informaţii referitoare la produse sau servicii sau se facilitează participarea la campanii promoţionale), cât şi efectuarea de plăţi (de exemplu: descărcare jocuri, televoting, plată parcare, donaţii etc.).

Accesul la reţeaua Orange este indispensabil pentru integratori în vederea comercializării propriilor produse, întrucât Orange deţine cel mai mare număr de utilizatori pe piaţa de telefonie mobilă, iar beneficiarii doresc să aibă acces la toţi aceşti utilizatori.

În cadrul investigaţiei, Autoritatea de Concurenţă a constatat mai multe fapte ale Orange prin care a limitat accesul Simplus la reţeaua sa, cum ar fi: refuzul de a deschide noi servicii comerciale prin alocarea unor noi numere scurte, respectiv închiderea anumitor numere scurte.

"Companiile mari, care deţin poziţii dominante, trebuie să aibă un comportament nediscriminatoriu faţă de partenerii lor şi să creeze proceduri clare, transparente şi rezonabile pentru situaţiile ce justifică o limitare a accesului la reţeaua sa", a declarat preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu.

În perioada 2012 - 2013, Simplus era principalul jucător din România pe piaţa de intermediere de transmitere de mesaje comerciale prin numere scurte. Acţiunile Orange au diminuat în mod semnificativ capacitatea acestui integrator de a concura pe piaţă, cifra de afaceri a Simplus diminuându-se în perioada 2012 - 2015 de aproximativ cinci ori.

De cealaltă parte, Orange România susţine că a fost sancţionată de Consiliul Concurenţei pentru că a stopat practicile înşelătoare ale unui furnizor de servicii şi anunţă că va contesta amenda prin toate mijloacele legale, a transmis de operatorul telecom, potrivit Agerpres.

"Orange România a fost sancţionată de către Consiliul Concurenţei pentru reacţia legitimă şi justificată de a stopa practicile comerciale înşelătoare ale unui furnizor de servicii. Reamintim că demersurile de stopare a comportamentelor frauduloase reprezintă o practică recomandată şi aplicată în România şi la nivel european", spun reprezentanţii companiei.

Potrivit acestora, Orange va folosi toate mijloacele legale pentru a contesta această sancţiune.

"Respectul pentru client şi lege sunt principii fundamentale ale activităţii Orange. Suntem hotărâţi să ne protejam în mod legal clienţii ori de câte ori interesele acestora vor fi afectate. Orange va folosi toate mijloacele legale pentru a contesta această sancţiune”, mai spune operatorul.

Totodat[, autoritatea de Concurenţă spune că va informa Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) cu privire la disfuncţionalităţile identificate în cadrul investigaţiei pe piaţa analizată, în vederea analizei oportunităţii impunerii de măsuri în acest domeniu de activitate.

"Reamintim că Autoritatea de Concurenţă a derulat mai multe acţiuni pe piaţa telecomunicaţiilor, ceea ce a dus la o piaţă concurenţială oferind produse şi servicii la preţuri rezonabile şi un grad mare de penetrare în rândul populaţiei", se mai arată în comunicat.

Astfel, Consiliul Concurenţei a sancţionat, în 2011, companiile Orange, cu 34,8 milioane euro, şi Vodafone, cu 28,3 milioane euro, pentru abuz de poziţie dominantă. Cele două companii au contestat sancţiunile, în cazul Orange instanţa supremă menţinând decizia Consiliului Concurenţei, iar cazul Vodafone se află încă pe rol.

Consiliul Concurenţei a mai derulat două investigaţii pe piaţa comercializării produselor preplătite de telefonie mobilă privind fixarea preţului de revânzare, împărţire a pieţei şi instituirea unor obligaţii de neconcurenţă între trei operatori de telefonie mobilă (Orange, Vodafone, Cosmote) şi distribuitorii acestora. În urma implementării angajamentelor asumate de companiile implicate, au fost elaborate criterii transparente şi nediscriminatorii pentru selecţia distribuitorilor şi sub-distribuitorilor, restabilindu-se mediului concurenţial.

De asemenea, o influenţă majoră în vederea îmbunătăţirii climatului concurenţial a avut-o implementarea angajamentelor de nediscriminare internă pe care şi le-au asumat principalii operatori mobili (Orange, Vodafone, Telekom şi RCS&RDS) în cadrul investigaţiei derulate de Consiliul Concurenţei privind serviciul de terminare a apelurilor la punctele mobile ale reţelelor de comunicaţii electronice operate de fiecare dintre aceste companii.

Consiliul Concurenţei monitorizează atent pieţele de comunicaţii electronice, urmărind nu numai evoluţia şi comportamentul operatorilor de pe piaţă, ci şi cadrul legal, în strânsă cooperare cu ANCOM, autoritatea de reglementare. Astfel, propunerile Autorităţii de Concurenţă în 2012, în contextul licitaţiei de spectru pentru alocarea frecvenţelor în benzile de 800, 900, 1800 şi 2600 MHz, au condus la o îmbunătăţire a concurenţei pe această piaţă, în special prin creşterea numărului de operatori (de la trei la patru).

Tot în gama aspectelor benefice unui mediu concurenţial, din datele statistice, rezultă o creştere a numărului de portări, ceea ce indică sensibilitatea obiceiului de consum al clienţilor de servicii mobile (aspect relevant şi pentru serviciile de telefonie la punct fix), atât la factorul preţ, cât şi la calitatea şi diversitatea serviciilor.

Intervenţiile Consiliului Concurenţei pe piaţa telecomunicaţiilor, în 20 de ani de activitate, au generat consumatorilor economii de aproximativ 575 de milioane de euro, arată studiul privind impactul politicii de concurenţă, realizat de Academia de Studii Economice din Bucureşti (ASE).