Va prezentam un sat viu cu obiceiuri pastrate de oameni tineri, care au ales sa nu emigreze, ci sa ramana in casele construite de stramosii lor si sa le puna in valoare. In satul Malancrav, din nordul judetului Sibiu, traieste una dintre cele mai mari comunitati de sasi din Romania. Cei de acolo nu au vrut sa dea traditiile de sute de ani pe mirajul Occidentului si au facut alegerea buna. Locul prospera datorita turismului.

Sunt cam o suta de kilometri batuti dinspre Sibiu spre Sighisoara si vreo 13 de cel mai apropiat drum national. Nu exista semnal pe telefoanele mobile, iar senzatia e ca te-ai indepartat si pe coordonate de timp, nu doar geografice.

Asezat chiar in centru, langa biserica de pe colina, se ridica mandru conacul Apafi. Candva proprietate a unor faimosi nobili maghiari. Sapte ani de munca si peste 700.000 de euro proveniti din donatii au facut ca niste ruine sa capete stralucirea de altadata.

Adrea Rost, ghid turistic: "Noi intodeauna lucram doar cu materiale traditionale si tehnici traditionale, asa ca am refacut conacul chiar asa cum a fost, chiar si cu extinderea care nu mai exista. Doar prin sapaturi arheologice am gasit ca a fost mai lunga cladirea si am refacut."

Conacul, datand (sub aceasta forma) din secolul 17, a jucat rol de camin cultural, pana la Revolutie. Reabilitarea propriu-zisa a presupus cercetare in arhive pana si la Budapesta. S-au cautat imagini vechi, s-au facut sapaturi arheologice si au fost intervievati localnici.

"Chiar aici, in biblioteca, am gasit niste decoratiuni pe perete. Au fost doar niste urme, pe care le-am reaplicat", explica ghidul turistic.

Dupa restaurare, conacul a fost redat comunitatii. Mare parte din tarifele platite de turistii primiti aici se vor intoarce in alte proiecte din sat.

Oamenii din Malancrav si au dat seama de potentialul zonei si au inceput si ei rand pe rand sa isi refaca din case. Cu sfaturi ii ajuta chiar un tanar localnic care s-a specializat in restaurari.

Alexandru Neagu, specialist in restaurare: "O sa refacem tot. Geamurile o sa fie mai mici, sa incapa chiar aici, fix pe 90 de cemtimetri, pentru ca asta e traditional. Geamurile astea nu sunt sanatoase pentru ei, o casa de asta veche are viata, respira. Materialele care au fost folosite sunt traditionale care respira, absorb umidiatatea si o dau afara. Daca punem plastic si ciment, umidiatea intra si ramane acolo, si la prima iarna ingheata se prabuseste."

In buletin, e trecut Alexandru Neagu. Toata suflarea din Malancrav il stie, insa, de Sandel. E faimos pentru doua lucruri. O data, maiestria dovedita cand e vorba de restaurari. Apoi, pentru ca a ales sa fie fruntas la el in sat, in detrimentul unei cariere in Germania.

Alexandru Neagu, specialist in restaurare: "Aceasta este o armoroaie, de fapt, este seiful casei. Aici se pastrau cele mai valoroase bunuri ale familiei. Aici era un raft, montat in camera din fata casei. Un raft, o aura, si se tineau rachiul si banii. Si cheia era intotdeauna la sotie."

Sandel nu este singurul tanar intreprinzator din sat care e pasionat de restaurari. La atelierul de tamplarie, Wooly si cei doi angajati ai lui lucreaza la un set de geamuri pentru cladirea caminului cultural din sat.

Wolfgang Schuster, tamplar: "Optic arata ca unul in stil vechi, dar termic este ca unul nou. Ornamentele le-am luat de pe un geam foarte vechi de aici, din sat."

Wooly de abia isi vede capul de treaba, pentru ca are comenzi din tot judetul si chiar se gandeste sa-si dubleze echipa. Nu ii pare rau nicio clipa ca a ramas in sat si nu a emigrat.

Wolfgang Schuster, tamplar: "Nu mi-a placut sa ma duc in Germania la lucru. Si asa m-am hotarat sa raman aici si sa incerc sa fac ceva aici, in Romania."
tamplar

De la case, s-a ajuns repede si la produse traditionale. Elena Neagu este deja celebra in sat dupa ce pragul i-a fost calcat de insusi Alteta Sa, Printul Charles.

Elena Neagu, tesatoare: "Chiar aici s-a asezat, si venea domnul care era cu paza si ii facea semn ca a expirat timpul. Si a mai ramas un pic si iar a expirat timpul, ca avea doar 20 de minute."

Acum cel mai mai mare proiect comunitar este revitalizarea livezii de peste 200 de hectare care inconjoara practic micutul sat. Aici s-au mai pastrat cateva soiuri traditionale romanesti pe care administratorii le pastreaza cu sfintenie. Se produc deja peste 30 de mii de litri de suc de cea mai buna calitate in fiecare an. Asta pentru ca, pe langa soiurile traditionale, in livada nu se folosesc nici un fel de ingrasaminte sau insecticide chimice.

Dan Marton administratorul livezii: "Ele sunt foarte bine aclimatizate si mult mai rezistente la boli. Acesti meri au o durata de viata mult mai mare, de 100 de ani sau chiar mai mult. Un pom modern de la baza de cercetare nu stiu daca rezista 30-40 de ani. Are o depunere, decantul de fruct inauntru se agita si e gata. Este un suc nefiltrat, filtrat grosier, in care pulpa ramane inauntru."

Satucul din judetul Sibiu este o lectie uitata de comunitatile din astfel de asezari. Cum sa dezvolti traditia, in loc sa o intinezi si sa o transformi in profit. Si localnicii de aici muncesc pentru asta. Cu sprijin imens de la straini, sunt dovada vie ca Romania frumoasa merita si trebuie salvata.