"În industria hotelieră, în lunile martie, aprilie, mai s-au pierdut circa 6 milioane de înnoptări, ceea ce echivalează cu circa 240 milioane de euro pierduţi. Estimările noastre pentru acest an sunt pierderi de 60-65% faţă de anul trecut. Dacă ştim că anul trecut cifra realizată a fost de 1,4 miliarde euro, ne dăm seama că anul acesta pierderile vor depăşi 900 milioane de euro, deci în industria hotelieră acestea se vor apropia de un miliard de euro", a explicat Ile.

Acesta a afirmat că în perioada următoare doreşte ca statul să vină, pe lângă măsurile dedicate forţei de muncă şi infuziei de capital, şi cu măsuri de stimulare a circulaţiei turistice, care "să inspire încredere".

"Ce aşteptăm de la stat de acum încolo? În afară de faptul că în această perioada am lucrat mult pe aceste normative, pe măsurile de sprijin al forţei de muncă şi pe aceste măsuri de infuzie de capital pe care aşteptam să le vedem odată reale şi să beneficiem de acele granturi şi de credit, aşteptăm măsuri de stimulare a circulaţiei turistice, care să inspire încredere , respectiv o campanie de comunicare de genul "Turist în ţara mea", sau "Veniţi să vizitaţi o Românie sigură". Deci, trebuie să facem aceste campanii şi să stimulăm cererea şi să scoatem oamenii din această hibernare", a precizat preşedintele Federaţiei Industriei Hoteliere din România (FIHR).

Ile a adăugat că, din păcate, IMM Invest nu rezolvă explicit problema în industria HORECA, deoarece foarte mulţi din această industrie sunt nebancabili.

La rândul său, Dragoş Anastasiu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germane (AHK), a precizat că cea mai importantă măsură pe care au cerut-o pentru această industrie este cea legată de modelul "Kurzarbeit", care funcţionează de peste 100 de ani în Germania.

"O măsură pe care noi am cerut-o încă de la început şi care există în Germania pentru astfel de momente de criză este o combinaţie între şomaj tehnic şi muncă, pentru că nu ne vom putea reveni rapid, nu aşteptăm ca să dea lumea buluc şi munca nu va reveni sută la sută din prima secundă. În astfel de momente avem nevoie de măsuri extraordinar de flexibile, iar pe măsură ce revine cererea să putem să dăm mai mult de muncă angajaţilor. În Germania, aşa ceva există de 100 de ani şi se numeşte Kurzarbeit, adică muncă scurtă şi este un lucru pe care l-am cerut întotdeauna autorităţilor. Credem că măsurile flexibile în astfel de momente sunt mai adecvate decât măsurile rigide", a subliniat Anastasiu.

Potrivit acestuia, cu sprijinul de 41,5% pentru salariile celor care revin din şomaj tehnic este o problemă pentru agenţiile de turism, deoarece mulţi nu au fost în şomaj tehnic, pentru că au avut foarte mult de muncă.

"Este o măsură binevenită, dar am vrea o măsură flexibilă care să se mute odată cu munca, lună de lună. Iar pentru noi ar fi mult mai bine. Dintre măsurile pe care noi le dorim implementate, acest Kurzarbeit este pe primul loc", a mai spus preşedintele AHK.