De cum treci granita muntilor, orizontul se deschide in fata ta, miraculos. Lasi in urma piscurile inconjurate de nori si devii si tu mai bland si mai molcom, pentru ca pamantul te indeamna sa fii astfel. Si intelegi putin de ce ardelenii sunt croiti intr-un anume fel.

Cu astfel de peisaje pe care le intalnim aproape la fiecare pas, Tara Fagarasului si-a castigat titlul de "destinatie turistica de excelenta".

Intre Brasov si Fagaras ne oprim la moara cu noroc, de la Ohaba. O casa pitoreasca, veche de peste 150 de ani.

"Se numeste moara cu noroc pentru ca a rezistat atata timp in incertitudinea si in vremurile grele in regimul comunist. A doua generatie a facut ani de inchisoare in ideea de a o pastra", spune Nicolae Popa, morar de meserie.

Morarul e mandru ca a patra generatie din neamul lui macina graul aici, cu pietre aduse tocmai din Franta. "Sunt din roca naturala de cremene adusa de la Lion, din Franta. Au peste 100 de ani si cu siguranta vor mai dura inca atata", poveste Virginia Popa, morarita.
 
Parasim cea mai veche moara din Tara Fagarasului, pentru un popas la Sambata de Sus, la Manastirea Brancoveanu, de secol XVII. Si vrem sa vedem faimoasele icoane pe sticla.
 
Sticla, vopsea si aur. Desavarsite impreuna alcatuiesc o pictura. Abia sfintite devin o icoana.

In atelierul fratelui Petrica, te ameteste parfumul merelor puse la pastrare pentru iarna. Si te impresioneaza pana in adancul sufletului linistea de pe chipul acestor calugari.

Nu numai pacea si tihna ardeleneasca dau farmec locului, ci si rachiul fara de care nu exista masa adevarata in Fagaras. Ne oprim la Ucea, unde am gasit cele mai importante distilerii din zona. Nea Vasile, stapan peste cazane cu 1.500 de litri de tuica de 50 de grade, ne explica arta "beutului". "Tuica se serveste cel mai bine ori de cate ori ai pofta sa o bei", spune el.

Astfel de detalii au contat in decizia europenilor de a integra Tara Fagarasului in Programul EDEN prin care se vor acorda si fonduri europene pentru conservare si dezvoltare turistica.