Criza invinge traditia europeana a vacantei de vara. Tot mai multi lideri renunta la concediu
Premierul britanic David Cameron, alaturi de sotia sa, Samantha, in Italia. Sursa foto: Mediafax
Criza i-a determinat pe liderii din Europa de Vest sa renunte la traditionalele vacante prelungite de vara. Astfel, politicienii au optat in aceasta perioada pentru repausuri de scurta durata, petrecute aproape de capitale, cu telefonul si laptopul la indemana.
Presedintele francez Francois Hollande si-a luat numai o saptamana de concediu, pe care a petrecut-o intr-o vila detinuta de guvern la 20 de minute de Paris. Mai mult, liderul de la Paris le-a cerut ministrilor sa nu se indeparteze prea mult de capitala in timpul concediului, noteaza Bloomberg. Guvernul francez pregateste pentru luna septembrie un proiect de restructurare a sistemului public de pensii si noi reduceri ale cheltuielilor publice.
In Italia, premierul Enrico Letta a dat asigurari ca fie el, fie vicepremierul vor fi prezenti la Roma pe toata durata lunii august.
La Atena, premierul Antonis Samaras si-a luat un concediu de numai patru zile in aceasta vara, pe care l-a intrerupt pentru a-l demite pe seful fondului de privatizare a activelor statului, nemultumit de rezultatele institutiei.
Cancelarul german Angela Merkel a optat in aceasta vara pentru doua saptamani si jumatate de concediu, petrecute insa acasa si in Alpii Italieni, la o ora de zbor de Berlin.
Vacanta prelungita de vara, o traditie in cultura europeana, pare ca a fost invinsa de criza, la sase ani dupa ce concediul fostului presedinte al Bancii Centrale Europene Jean-Claude Trichet a fost intrerupt de primele semne ale crizei financiare mondiale.
"Criza a impus moda unor vacante mai scurte pentru liderii europeni. Totodata, in contextul crizei, alegatorii se simt tot mai indreptatiti sa-si judece alesii dupa astfel de criterii", comenteaza pentru Bloomberg un analist de la Bruxelles.
Noile obiceiuri de vara ale liderilor europeni contrasteaza cu vacantele lungi, obisnuite in deceniile care au trecut. In cei 16 ani petrecuti in functia de cancelar al Germaniei, Helmut Kohl si-a luat aproape in fiecare vara un concediu de patru saptamani, petrecut de obicei la Lacul Wolfgangsee, in Austria.
Fostul presedinte francez, Jacques Chirac, a ramas in vacanta la Quebec in vara anului 2003, cand Franta era asediata de un val de caldura care a ucis 11.000 de oameni in doua saptamani.
Pe langa scurtarea vacantelor, criza a schimbat si obiceiurile de calatorie ale sefilor de stat si de guvern. Concediile in locatii exotice au fost inlocuite de sejururi in apropierea capitalelor, pentru a permite revenirea rapida la birou in caz de urgenta, iar sandalele si ochelarii de soare sunt acum insotite de telefon si laptop.
Prima lovitura aplicata vacantei europene a venit in vara anului 2007, cand Jean-Claude Trichet a plecat in concediu cu un accesoriu neobisnuit: un fax, folosit pentru a coresponda cu colegii de la Frankfurt. Un an mai tarziu, in august 2008, liderii europeni si-au petrecut vacantele de vara cu ochii pe telefoane, in saptamanile tensionate din perioada premergatoare falimentului Lehman Brothers.
In ciuda poftei de munca pe timp de vara manifestata in ultimii ani de liderii europeni, impactul real al prezentei lor este greu de cuantificat, din moment ce parlamentele sunt in vacanta in aceasta perioada, iar functionarii publici sunt greu de gasit.
Unii lideri europeni pastreaza traditia. Premierul britanic David Cameron a avut 4 vacante incepand din luna mai, inclusiv o vizita in Spania, doua saptamani petrecute in Portugalia, o calatorie in Scotia, pe insula Jura, si cateva zile la Cornwall, in sud-vestul Angliei. Ministrul Finantelor George Osborne si-a petrecut vacanta din acest an in Statele Unite.
Premierul finlandez Jyrki Katainen si-a luat patru saptamani de concediu in luna iulie, petrecand cea mai mare parte a vacantei in Statele Unite, cu familia.
Vara anului 2013 este cea mai linistita din ultimii 6 ani pentru liderii europeni, avand in vedere iesirea din recesiune a zonei euro in trimestrul al doilea, insa cresterea economica se mentine apoape de zero, iar somajul continua sa evolueze la cote alarmante, in special in Grecia si Spania.
Pe acelasi subiect: