Încă o țară din UE experimentează săptămâna de lucru de patru zile. Care sunt avantajele
Picnic, Copenhaga
Primăria din Odsherred este prima autoritate locală din Danemarca ce implementează săptămâna de lucru de patru zile.
Autoritatea locală a decis ca cei 300 de angajați ai instituției să aibă zilele de vineri libere, începând cu această săptămână, a declarat sefa departamentului de HR, Kirsten Lund Markvardsen, scrie thelocal.dk.
Un program pilot care se întinde pe trei ani va testa care sunt efectele scurtării săptămânii de lucru la patru zile.
O altă schimbare care va fi aplicată va fi aceea că rezidenții vor avea posibilitatea să contacteze autoritățile locale și în afara orelor obișnuite de program.
“În timpul săptămânii, publicul va putea suna mai devreme sau mai târziu față de programul obișnuit, pentru ca angajații noștri să poată avea ziua de vineri liberă”, a spus Markvardsen. “Acest program ne va permite să oferim servicii mai bune, dar și să oferim o zi liberă în plus angajaților”, a adăugat ea.
Programul extins de lucru din cele patru zile va ajunge la 35 de ore pe săptămână. În medie, săptămâna de lucru în Danemarca durează 37,5 ore.
Orarul de lucru va fi individual, dar în fiecare săptămână va exista o zi lungă de lucru, care se va întinde de la 7 dimineața la 7 seara.
Program de patru zile, salariu pentru cinci
Să lucrezi patru zile pe săptămână, dar să fii plătit pentru cinci, pare prea frumos să fie adevărat, însă o serie de companii din întreaga lume, dar și autprități locale, au decis să încerce săptămâna de lucru de patru zile și au descoperit că au productivitate mai mare, un personal mai motivat şi mai puţină epuizare.
"Este mult mai sănătos şi facem o treabă mai bună dacă nu avem un program de lucru infernal", a declarat Jan Schulz-Hofen, fondatorul companiei germane de software Planio, care a introdus săptămâna de lucru de patru zile.
În Noua Zeelandă, compania de asigurări Perpetual Guardian a înregistrat o scădere a stresului şi o creştere a gradului de implicare a personalului după ce la începutul anului a testat un program de lucru de 32 de ore pe săptămână.
Chiar şi în Japonia, Guvernul încurajează companiile să permită ziua de luni liberă, chiar dacă alte scheme destinate să îi încurajeze pe angajaţi să lucreze mai puţin nu au avut efect, în această ţară unde angajaţii sunt renumiţi pentru că sunt dependenţi de muncă.
Confederaţia sindicală Trades Union Congress (TUC) din Marea Britanie militează pentru ca întreaga ţară să facă trecerea la săptămâna de lucru de patru zile, până la finele acestui secol, o iniţiativă sprijinită de Partidul Laburist, de opoziţie.
"Aceasta ar reduce stresul provocat de încercarea de a echilibra munca şi viaţa personală şi ar îmbunătăţi egalitatea de gen. Companiile care au încercat săptămâna de lucru de patru zile susţin că duce la o mai bună productivitate şi o bunăstare a personalului", a declarat economistul TUC, Kate Bell.
La rândul său, Lucie Greene, expert la firma de consultanţă J. Walter Thompson, susţine că există o opoziţie faţă de programul de lucru prelungit, opoziţie evidenţiată de valul de critici apărut după ce patronul de la Tesla, Elon Musk, a publicat pe Tweeter mesajul "nimeni nu a schimbat lumea cu un program de lucru de 40 de ore pe săptămână".
"Oamenii încep să renunţe la un program de viaţă digitală de tip 24 de ore din 24 şi să conştientizeze că există unele probleme de sănătate mentală care apar prin faptul că eşti conectat tot tipul la muncă", susţine Lucie Greene.
Un sondaj efectuat recent în rândul a 3.000 de angajaţi din opt ţări printre care SUA, Marea Britanie şi Germania a descoperit că aproape jumătate dintre respondenţi au declarat că ar putea foarte uşor să îşi rezolve atribuţiile de serviciu în cinci ore pe zi, dacă nu ar fi întrerupţi, pe primul loc fiind angajaţii din SUA, în rândul cărora 49% au declarat că fac ore suplimentare.
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent



RSS