In domenii precum retail si sanatate, aceste minijob-uri, pentru care beneficiarii nu platesc taxe in cazul castigurilor de pana la 450 de euro pe luna, au explodat, permitand angajatorilor sa mentina costurile cu forta de munca la un nivel scazut, relateaza Wall Street Journal.

Citeste si - JULIUS RICHARD PETRI, germanul care a inventat vasul Petri, celebrat printr-un GOOGLE DOODLE

Castigurile orare pentru minijob-uri sunt de obicei mici, iar angajatii nu au aceleasi beneficii ca pentru slujbele obisnuite.

In timp ce restul Europei priveste spre Germania pentru solutii de relansare a pietei muncii, proliferarea slujbelor cu salarii mici a generat dezbateri aprinse, principala intrebare fiind daca suficienti oameni beneficiaza de faptul ca tara este cea mai mare putere economica a continentului.

Sustinatorii minijob-urilor argumenteaza ca ofera parintilor care stau acasa, pensionarilor si studentilor o optiune legala de a castiga bani neimpozitati, iar companiilor flexibilitate pentru adaptarea fortei de munca la ceea ce au nevoie.

Sistemul este atractiv in sectorul serviciilor, unde retailerii si restaurantele au nevoie mai mare de personal in perioadele de varf de cerere, cum ar fi in cazul unitatilor de alimentatie publica la ora pranzului.

Criticii spun insa ca sistemul promovat de Germania adanceste decalajul dintre bogati si saraci si submineaza sistemul economiei sociale.

Salariile angajatilor full-time au crescut cu 25% in perioada 1999-2010, dar cele ale personalului part-time cu numai 7,5%.

Tinand seama de inflatia de aproximativ 18% inregistrata in acelasi interval, rezulta ca salariile mici din Germania au scazut semnificativ.

Economia germana a inregistrat in perioada 1999-2010 o crestere de 13,5%, ajustata la inflatie, astfel ca multi germani nu au simtit beneficiile evolutiei pozitive a economiei.