Românii riscă să piardă sute de mii de joburi în viitor. Care sunt meseriile cele mai afectate
Roboţii sunt din ce în ce mai prezenţi în viaţa noastră şi trebuie să ne pregătim pentru momentul în care vor prelua o parte din slujbele noastre.
În multe firme au început deja să-i înlocuiască pe contabili, casieri, ospătari ori secretare. Şansa celor care fac aceste munci este să înveţe cum să gestioneze aceşti roboţi, spun specialiştii.
Fenomenul este global. În România, de pildă, se înmulţesc magazinele unde clienţii îşi scanează singuri cumpărăturile, băncile fără ghişee şi restaurantele în care comenzile sunt preluate de roboţi.
Într-o reţea de magazine, casierele sunt treptat înlocuite cu sisteme automatizate de scanare a produselor, încasare şi facturare.
Încântat că nu mai trebuie să stea la coadă, acest bărbat s-a adaptat foarte repede sistemului automatizat.
Client: ″Multă lume va trebui să se reprofileze spre alte domenii, mai IT, mai în zona asta″
Un studiu realizat în 46 de țări arată că, până în anul 2030, în medie 16% dintre ocupaţiile actuale ar putea fi automatizate.
Contabil, casier, recepţionist, ospătar, secretar sau asistent administrativ, vânzător - sunt meserii supuse celui mai mare risc de automatizare. Asta pentru că implică acţiuni repetitive care pot fi realizate de roboţi software, arată studiul.
Şi în România specialiştii spun că ar fi în pericol sute de mii de joburi pe măsură ce firmele îşi automatizează activitatea. Un oraş ca Brașovul, de exemplu, ar putea pierde 100.000 de joburi în următorii 15 ani, estimează specialiştii în IT
Ionuț Tată, consultant IT: “Ce credem noi că trebuie făcut ca să fim pe val este să ne pregătim şi să învăţăm despre automatizare, să fim parte din procesul de automatizare”.
Băncile sunt printre companiile care îşi automatizează masiv activitatea. Au roboţi care le răspund clienţilor care sună la call-center, iar unele nici nu mai au nevoie de ghişee.
Dan este angajat într-o bancă şi, de la un job în call-center, a trecut la programare. A făcut un curs de o săptămână, apoi a realizat primul său ″robot″, un program care i-a scăpat pe colegii săi de o muncă plictisitoare şi repetitivă.
Dan Cristea, angajatul unei bănci: “Un exemplu de proces repetitiv ar fi copierea unor date din anumite rapoarte în anumite aplicaţii, iar aici vine în ajutor robotul pe care l-am dezvoltat - singur copiază şi le pune în aplicaţie într-un timp foarte scurt şi precis. Fac echipă cu roboţii, nu suntem unii contra altora.″
Şi în restaurante roboţii s-au extins din bucătarii dincolo de tejghea şi au ajuns să-i ″serveasca″ pe clienţi.
Ca să scurteze timpul de aşteptare pentru clienţi, unele restaurante au introdus astfel de aparate. Este un panou tactil prin care poţi să-ţi comanzi rapid mâncarea, tot el îţi încasează banii şi îţi dă bon fiscal. Este o muncă pe care, până de curând, o făceau casierii restaurantului.
Potrivit aceluiaşi studiu, cele mai afectate de automatizare vor fi femeile, pentru că ele sunt care ocupa, cu precădere, posturile unde roboţii vor fi introduşi rapid. Şansa lor este să înveţe încă de pe acum să se adapteze la tehnologia viitorului. La acest curs tocmai asta se întâmplă.
Sabina Milcoveanu, trainer: “Pot fi automatizate procesele simple de copy/paste, de facturare de exemplu, de înregistrare, de transmitere formulare”.
Studiul arată totodată că dacă joburile ocupate de femei sunt ameninţate de softuri, cele ale bărbaţilor sunt afectate de roboţii industriali, tot mai prezenţi în fabrici.
Pe acelasi subiect: