Astfel, rata de ocupare se menține peste ţinta fixată pentru 2020, care prevede o rată de ocupare de minimum 70%, potrivit datelor publicate vineri de Institutul Naţional de Statistică (INS).

În trimestrul al doilea, rata de ocupare a populaţiei cu vârsta cuprinsă între 20 şi 64 de ani din România a crescut de la 69,2% la 71,6%.

În trimestrul al treilea, statisticile privind ocuparea sunt mai slabe dacă se ia în calcul întreaga populaţie din România considerată în vârstă de muncă, cu vârsta cuprinsă între 15 şi 64 de ani.

La această categorie, gradul de ocupare a ajuns, în trimestrul al treilea, la 66,7%, în creştere faţă de trimestrul anterior (66,4%).

În T3, populaţia activă a României era de 9,116 milioane persoane, din care, 8,766 milioane persoane erau ocupate şi 350.000 persoane erau şomeri.

Gradul de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (75,7% faţă de 57,4% la femei) şi la persoanele din mediul urban (67,8% faţă de 65,3% în mediul rural). Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 25,6%.

Rata şomajului în trimestrul III 2019 a fost de 3,8%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul anterior.

Oamenii de afaceri au nevoie de un milion de angajați

În contextul deficitului de angajați din ce în ce mai acut de pe piața internă, Guvernul a stabilit ca plafonul de lucrători străini pentru anul 2020 să fie de 30.000 de persoane, a anunţat, vineri, şeful Cancelariei premierului, Ionel Dancă.

"O altă decizie importantă avută în dezbatere şi aprobată astăzi, având ca iniţiator Ministerul Muncii, se referă la numărul de lucrători străini pentru anul 2020 care a fost stabilit la plafonul de 30.000 de persoane", a declarat Dancă, într-o conferinţă de presă, la finalul şedinţei de Guvern.

Preşedintelui CNIPMMR, Florin Jianu, declara la jumătatea anului că deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni, ceea ce înseamnă echivalentul unei crize economice, întrucât România nu se poate dezvolta la adevăratul ei potenţial.

"Dacă ne uităm la întreaga economie românească, deficitul de forţă de muncă depăşeşte un milion de oameni. Dacă e să vorbim de o criză economică, să ştiţi că în acest moment criza forţei de muncă este echivalentul unei crize economice. Pentru că o criză economică nu înseamnă neapărat deficit, nu înseamnă neapărat scădere. O criză economică poate însemna şi neatingerea potenţialului economic. România poate să crească din punct de vedere economic mult mai mult decât o face în acest moment", declara, recent, Jianu.

Jianu a dat exemplul unui antreprenor din turism, care nu mai deschide al doilea restaurant pentru că nu are oameni, la fel şi unul din construcţii, care nu mai deschide un nou şantier.

"Eu cred că în continuare nu trebuie să abandonăm această problemă, această dramă a României, în care patru milioane de români locuiesc afară. Nu toţi o duc bine, nu toţi sunt fericiţi. Majoritatea nu o duce bine şi trebuie să încercăm, mai ales noi, antreprenorii, să le oferim acea perspectivă de a se întoarce acasă. Am văzut dorinţa lor de a se întoarce şi a avea o perspectivă la ei acasă", a completat preşedintele CNIPMMR.

În opinia sa, o soluţie este folosirea fondurilor europene pentru acest lucru.

"Diferenţa de salariu, diferenţa de subvenţie, diferenţa de relocare şi aşa mai departe sunt costuri eligibile pentru fonduri europene şi trebuie utilizate în acest sens. În plus, de ce ne uităm la Nepal şi la ţările asiatice şi nu ne uităm la Moldova, la Ucraina, la Serbia, unde sunt vorbitori de limbă română şi oameni apropiaţi ca şi cultură? O altă măsură ar fi flexibilizarea Codului muncii. Nu este posibil ca, în România, să plăteşti la contractul part-time taxe la nivelul full-time", a susţinut Jianu.