Comparativ cu acelaşi trimestru al anului 2019, rata locurilor de muncă vacante a scăzut cu 0,40 puncte procentuale, iar numărul locurilor de muncă vacante a scăzut cu 20.800.

Rata locurilor de muncă vacante a fost 0,71%, în scădere cu 0,13 puncte procentuale faţă de trimestrul precedent.

Potrivit INS, în trimestrul II 2020, rate relativ mari ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (1,93%), sănătate şi asistenţă socială (1,48%), activităţi de spectacole, culturale şi recreative (1,33%), respectiv informaţii şi comunicaţii (1,32%). Cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante s-a regăsit în alte activităţi de servicii (1,97%).

În industria prelucrătoare s-a concentrat circa 15% din numărul total al locurilor de muncă vacante (5.200 locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 0,47%.

Sectorul bugetar a însumat aproape o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 5.400 locuri vacante s-au regăsit în administraţia publică, 5.200 în sănătate şi asistenţă socială, iar 700 locuri vacante în învăţământ.

La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în hoteluri şi restaurante (0,04%), respectiv în industria extractivă şi în învăţământ (0,21% pentru fiecare în parte).

În ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai mici valori s-au regăsit în tranzacţii imobiliare, hoteluri şi restaurante, respectiv industria extractivă (100 locuri vacante, pentru fiecare în parte).

Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în marea majoritate a activităţilor economice s-au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori.

Astfel, cea mai semnificativă scădere atât a ratei, cât şi a numărului locurilor de muncă vacante s-a observat în industria prelucrătoare (-0,34 puncte procentuale, respectiv -4.000 locuri vacante).

De asemenea, scăderi relevante ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (-0,18 puncte procentuale), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-0,17 puncte procentuale), respectiv transport şi depozitare (-0,15 puncte procentuale).

Relativ la numărul locurilor de muncă vacante, acesta a scăzut mai mult în comerţ (-1.100 locuri vacante), activităţi de servicii administrative şi activităţi de servicii suport (-600 locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (-500 locuri vacante).

La polul opus, cea mai mare creştere a celor doi indicatori s-a observat în informaţii şi comunicaţii (+0,12 puncte procentuale, respectiv +200 locuri vacante).

Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, cu excepţia tranzacţiilor imobiliare, care au înregistrat o uşoară creştere a ratei locurilor de muncă vacante (+0,02 puncte procentuale), celelalte activităţi ale economiei naţionale au înregistrat scăderi ale celor doi indicatori.

Astfel, cea mai semnificativă scădere a ratei locurilor de muncă vacante a fost în hoteluri şi restaurante (-0,87 puncte procentuale), iar în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cea mai importantă diminuare s-a observat în industria prelucrătoare (-8.100 locuri vacante).

Conform datelor INS, în trimestrul II 2020, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori din punct de vedere al numărului locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate - grupa majoră 2 (8.400 locuri vacante), urmată de ocupaţiile de lucrători în domeniul serviciilor - grupa majoră 5 (5.600 locuri vacante).