"Guvernul a aprobat, în şedinţa de astăzi, proiectul de Hotărâre privind stabilirea contingentului de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă în anul 2019, în creştere faţă de anul trecut. Documentul stabileşte, pentru anul 2019, un contingent de 20.000 de lucrători nou - admişi pe piaţa forţei de muncă din România, cu 5.000 mai mulţi faţă de anul 2018, având în vedere că anul trecut Guvernul a fost nevoit să suplimenteze cu 8.000 contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă din România. Măsura de suplimentare a contingentului aprobat iniţial anul trecut a fost adoptată după ce s-a înregistrat o creştere cu peste 50% a numărului de avize de muncă eliberate", se spune în comunicat.

Potrivit sursei citate, decizia privind stabilirea contingentului din acest an la 20.000 de lucrători nou-admişi a fost luată având în vedere potenţialul de dezvoltare economică a României, necesitatea de a asigura forţa de muncă cerută în unele sectoare de activitate sau meserii, care nu poate fi acoperită de lucrătorii români, dar şi pentru a preveni situaţiile în care străinii lucrează în România fără forme legale.

Măsura adoptată de Guvern a ţinut cont de datele comunicate de Inspectoratul General pentru Imigrări, conform cărora, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2018, au fost eliberate 6.519 avize, din care 4.299 pentru lucrători permanenţi, 1.980 pentru lucrători detaşaţi, 121 pentru lucrători înalt calificaţi, 90 pentru lucrători sezonieri, 25 pentru lucrători transfrontalieri şi 4 pentru lucrători stagiari, dar şi de datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, potrivit cărora, anul trecut, în perioada ianuarie - august, 63.819 de locuri de muncă au fost declarate vacante, în mod repetat, de către angajatori.

Contingentul de lucrători nou-admişi pe piaţa forţei de muncă se stabileşte anual prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, se mai precizează în document.

Citește și: Se schimbă regimul străinilor. În ce condiții vor putea locui și lucra cetățenii altor țări în România

Anul trecut, ministrul Finanțelor Eugen Teodorovici declara că România are un deficit de forţă de muncă de un milion de persoane, iar o primă măsură luată de Guvern a fost eliminarea prevederii care obligă patronii să plătească angajaţii din afara ţării la salariul mediu pe economie.

Şeful de la Finanţe menţiona, în august anul trecut, că un guvern trebuie, în primul rând, să facă tot ce poate pentru ca persoanele care sunt în ţară să rămână. În al doilea rând, autorităţile trebuie să se asigure că aceia care au plecat, dacă vor să se întoarcă, să se poată întoarce într-un mediu mult mai bun sau cel puţin la fel de bun cu cel pe care îl au acolo unde trăiesc.

"Iar dacă alţii vor să vină în ţara noastră să lucreze pentru că e un mediu atractiv să o facă. Că e chinez, thailandez... nu asta mă interesează. Sunt obligat să mă asigur că patronul are oricând o forţă de muncă calificată şi suficientă ca număr", a mai spus ministrul Finanţelor.

O analiză publicată de Smartree arăta că firmele din România care activează în sectoare precum HoReCa, producţie, industria uşoară, agricultură, construcţii, servicii au angajat, în ultimii ani, lucrători străini din ţări non-UE , iar cei mai mulţi angajaţi provin din ţări în care nivelul de trăi este sub cel al României. Statele de provenienţă a angajaţilor sunt Filipine, Nepal, Vietnam, India, Indonezia şi Thailanda.

Potrivit sursei citate, printre cele mai importante dezavantaje pentru angajarea unor lucrători străini se numără costurile ridicate asociate procedurii de angajare internaţională, concomitent cu durata relativ mare de închidere a proiectelor. De asemenea, pe lista dezavantajelor se mai află diferenţele culturale şi de limbă vorbită, integrarea angajaţilor străini într-o nouă cultură, un ciclu lung de angajare, începând cu realizarea documentaţiei şi demararea procedurilor pentru a obţine avizele necesare din partea instituţiilor statului şi volatilitatea forţei de muncă adusă.