In acest an au fost cu 40 de mii mai putini absolventi cu diploma de Bac, fata de acum doi ani. Iar cei care au vrut sa mearga la facultate s-au orientat si dupa sansele de angajare.

Daca ne luam dupa specializarile inchise, intelegem ca nu mai au cautare teologia, fizica, ingineria urbana si securitatea politica.

Universitatea Ovidius din Constanta a inchis cele mai multe programe cu frecventa normala. Motivul este unul cunoscut: lipsa candidatilor pentru aceste specializari.

In paralel cu o recomandare europeana pentru desfiintarea cursurilor la distanta, universitatile s-au trezit cu studenti putini.

In multe zone din mediul academic, mai intai absolventii si abia apoi senatele universitare si-au dat seama ca invatamantul la distanta nu poate oferi aceeasi calitate ca si cel cu frecventa normala. Universitatea din Bucuresti si Scoala Nationala de Studii Politice si Administrative au lichidat doua asemenea programe de studii. E si greu sa inveti eficient comunicare si relatii publice, daca iti vezi profesorii din an in Pasti.

Rectorii celor doua universitati bucurestene spun ca vor renunta din 2013 la si mai multe specializari.

La Babes Boyali in Cluj dispar 7 programe de invatamant la distanta - limba franceza, maghiara, etnologie si tipuri de inginerie care nu isi gasesc utilitatea pe piata. Iar in Ploiesti, la Petrol si Gaze, au ramas neocupate 300 de locuri.

Fiecare student in minus inseamna un gol de la 1.500 pana la 4.000 de lei, cat e finantarea de la buget. In locul specializarilor inchise, ar fi bune, spun profesorii, scoli postliceale, care sa scoata meseriasi competenti.