Bursele europene au deschis marti in scadere, cu deprecieri importante ale actiunilor din sectorul bancar, in special in Grecia si Italia, din cauza temerilor ca actuala criza a datoriilor de stat ar putea cuprinde si alte tari de la periferia zonei euro, scrie Reuters.

Indicele european de referinta FTSEurofirst 300 a coborat cu 1,6% in primele minute de tranzactionare, dupa ce a inchis luni in retragere cu 1,5%. Indicele STOXX Europe 600 al actiunilor bancare a coborat cu 3% in debutul zilei.

Indicele bancar de la Atena s-a depreciat totodata cu 6,4%, iar actiunile grupurilor italiene UniCredit si Intesa Sanpaolo au coborat cu 7%, respectiv 5,6%. Titlurile BNP Paribas, Deutsche Bank, Lloyds, UBS si Credit Agricole au pierdut peste 4% fiecare pana la ora 7:20 GMT.

In plus, pretul petrolului Brent a scazut cu doi dolari.

Cum se resimte "unda" la Bucuresti

Bursa a scazut usor marti, cu 1,5%, in linie cu pietele externe, pentru a treia sedinta consecutiv. Majoritatea investitorilor au fost insa precauti si au introdus ordine de tranzactionare doar pentru volume reduse de actiuni, astfel ca lichiditatea a fost salvata din nou de titlurile FP.

Indicele BET pierdea peste 1%, in timp ce BET-FI scadea cu 1,4%, la ora 11:20. Spre deosebire de pietele europene, insa, actiunile bancilor aveau scaderi relativ mici, de 0,2% pe BRD si 1,4% pe Banca Transilvania (TLV), scrie Ziarul Financiar.

In schimb, actiunile OMV Petrom (SNP) scadeau cu aproape 3%, pana la 0,385 lei. Titlurile SNP au pierdut si ieri 0,4%.

"Precautia este cuvantul rostit cel mai des de investitori in zilele acestea. Imbunatatirea ratingului acordat Romaniei (anuntata la inceputul saptamanii trecute -n.r.) a condus la o crestere de moment a interesului fata de actiunile listate, dar efectul a fost rapid pierdut in fata valului de ingrijorari ce planeaza asupra Greciei si mai nou asupra Italiei", a declarat pentru Mediafax Mihai Chisu, broker la IFB Finwest.

Acţiunile de pe Wall Street au inceput tranzactiile in scadere usoara

Indicele Dow Jones a scazut cu 0,01%, Standard & Poor's 500 cu 0,13% si Nasdaq cu 0,24%.

In afara de situatia din zona euro, piata a fost influentata si de datele privind cresterea puternica a deficitului comercial al Statelor Unite, in luna mai, la cel mai ridicat nivel din ultimele 31 de luni. Asta dupa ce majorarea pretului petrolului a urcat importurile aproape de un nivel record, in timp ce exporturile au scazut usor.

Declinul a fost limitat de informatiile ca Banca Centrala Europeana ar cumpara obligatiuni ale unor state periferice din zona euro, precum Portugalia, pentru prima oara in trei luni, pentru a sustine cotatiile.

Oficialii UE nu sunt pregatiti sa mai sustina Grecia

Scaderea indicilor burselor internationale si aprecierile istorice ale monedei europene sau ale francului sunt cauzate de temerile privind o eventuala prabusire a Italiei si de faptul ca ministrii Finantelor din zona euro, reuniti luni seara la Bruxelles, au luat in considerare, pentru prima data, sa lase Grecia sa intre in default partial.

Astfel, Fondul Monetar International (FMI) si partenerii sai europeni nu sunt inca pregatiti sa discute termenii celui de-al doilea pachet de bailout al Greciei, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, care a cerut Atenei eforturi mai mari pentru solutionarea crizei, scrie Reuters.

Ministrii au discutat si depre un fond de bailout mai flexibil, care sa sustina atat Atena, cat si Italia si Spania, amenintate tot mai serios de criza. Oficialii au aratat ca masurile vor fi anuntate "in scurt timp", dar nu au oferit un termen exact. Cu privire la Italia, Lagarde a afirmat ca, pe langa masurile fiscale, guvernul de la Roma trebuie sa consolideze cresterea economica pentru a intari increderea investitorilor, insa a precizat ca FMI a derulat recent o evaluare a economiei italiene si ca "unele cifre au fost excelente".

Sectorul privat spune pas

In plus, nici varianta investitorilor privati care sa sustina o parte din costul total de refinantare al tarii nu mai este de actualitate. Astfel, obiectivul initial, sustinut de Germania sau Olanda, era ca bancile, fondurile de pensii si companiile de asigurari sa contribuie cu circa 30 de miliarde de euro la programul total de circa 110 miliarde de euro, prin rostogolirea obligatiunilor elene detinute, atunci cand ajung la maturitate.

Un diplomat din zona euro a declarat vineri ca sectorul privat ar putea contribui cu o suma de 15 miliarde de euro, care va fi tratata ca un succes. Dar nu este neclar daca si aceasta suma va putea fi obtinuta. "O suma de 15 miliarde de euro, din 110 miliarde de euro, este destul de mult, este foarte bine", a spus diplomatul citat de Reuters.

In plus, nici oficialii Germania, cea mai puternica economie din zona euro, nu s-au aratat dispusi sa ajute Grecia la nesfarsit.

Instabilitatea tarilor din zona euro a apreciat puternic si francul elvetian, vazut de multi investitori drept o moneda mai stabila. Pe langa franc, acestia au mizat si pe aur. Asa ca, marti, cotatia metalului pretios a atins un nou record marti, pana la 1,542 dolari pe uncie.

In Romania, insa, francul a atins astazi un nou record, de 3,6921 unitati, lucru ce va duce la majorarea ratelor celor care s-au imprumutat in moneda elvetiana. In plus, nici dolarul nu a fost imun la unde de soc, asa ca, marti, a depasit pragul de 3 lei.

Bancile fug din zona euro

Institutii financiare de top precum Barclays si Standard Chartered si-au redus dramatic volumele de credite pe care le aveau disponibile pentru zona euro, astfel perspectiva unei noi criza in sistemul bancar european devine tot mai plauzibila.

Spre exemplu, Standard Chartered a retras zeci de miliarde de dolari din zona euro si si-a redus expunerea cu doua treimi in ultimele saptamanii pe masura ce repprezentantii acesteia au devenit tot mai ingrijorati fata de situatia financiara a altor banci europene. Si Barclays si-a redus expunerea in ultimele luni, si asta sub influenta situatiei bancilor din tari europene cu probleme precum Grecia, Irlanda, Spania, Italia si Portugalia. Intr-un raport publicat in aprilie, se arata ca banca si-a redus expunerea pe Spania la 6,4 miliarde de lire sterline, comparativ cu 7,2 miliarde de lire sterline, cat avea in iunie anul trecut. In acelelasi timp, expunerea pe Italia a scazut cu mai mult de 100 de lire sterline.

Subsidiarele institutiilor de credit elene Alpha Bank si EFG Eurobank Ergasias (Bancpost) se afla printre cele mai mari zece banci din Romania. In piata mai activeaza patru institutii de credit mai mici, respectiv Banca Romaneasca (National Bank of Greece), Piraeus, ATEbank si Emporiki (detinuta de Credit Agricole).

Recent, au aparut diverse speculatii conform carora bancile grecesti ar scoate bani din Romania. Chiar jurnalistii de la Financial Times scriau, in iunie, citand un raport al bancii japoneze Nomura, ca subsidiarele grecesti din Romania finanteaza deja bancile-mama de la Atena, iar scoaterea banilor din tara ar putea impinge autoritatile de la Bucuresti sa acceseze banii din acordul de precautie cu FMI. Raspunsul BNR nu a intarziat sa apara: institutia supravegheaza atent bancilor cu capital grecesc si le cere zilnic situatii financiare.

 La nevoie, BNR poate lua in garantie sedii de banci grecesti in schimbul finantarii

NIci analistii straini nu sunt ingrijorati de o potentiala retragere a bancilor grecesti din Romania "Nu ar fi o mare problema pentru sectorul bancar local, deoarece autoritatile dispun de resursele necesare pentru a prelua aceste subsidiare si a le vinde mai tarziu altor grupuri financiare, iar BNR poate absorbi socurile", spun analistii bancii americane JPMorgan.

Citeste si:

 Criza din Italia trage in jos moneda nationala. Cursul leu-euro, la cel mai mare nivel de anul acesta

Putin ataca tiparnita de bani a SUA: “Se comporta ca niste huligani, inunda intreaga lume cu dolari”