1. De ce alegerile au loc intotdeauna martea? 

Martea de dupa prima luni din noiembrie a fost stabilita ca ziua alegerile prezidentiale in 1845, iar eforturile de a muta scrutinul in weekend au esuat.  La jumatatea secolului al XIX-lea, Statele Unite erau o natiune agrara si fermierilor le lua mult timp sa ajunga cu trasura trasa de cai la cea mai apropiata sectie de votare. Sambata era zi de lucru la ferma, calatoria era exclusa duminica, iar miercurea era zi de targ, asa ca a ramas ziua de marti, transmite BBC, potrivit Mediafax.

2. Ochelarii de soare 

Politicienii nu sunt aproape niciodata fotografiati purtand ochelari de soare, mai ales in timpul campaniei electorale, nici chiar in timpul liber.  Daca ochii unei persoane sunt ascunsi, oameni au mai putina incredere in ea, sustine Parker Geiger, consultant in imagine din Atlanta. 

3. In Nevada, alegatorii pot opta pentru "niciunul dintre candidati"

Aceasta optiune a fost inscrisa pe buletinul de vot in 1976 si multi alegatori au folosit-o. 

4. Degetul mare al lui Obama 

In timpul dezbaterilor, presedintele si-a agitat frecvent mana, cu degetul mare ridicat si pumnul strans, pentru a sublinia ceva anume. Gestul - care pare nenatural intr-o conversatie normala - i-a fost probabil recomandat lui Obama pentru ca acesta sa para mai puternic, sustine expertul in limbajul corpului Patti Wood.  "Oratorii sunt invatati sa faca acest lucru pentru a emana forta si pentru a atrage atentia publicului, iar in discursul politic pentru a sublinia punctele importante si a parea puternici", adauga ea.  La un nivel subconstient este un simbol falic, sustine ea. "Este simbolul masculului din punct de vedere sexual. Barbatii isi ridica degetul mare si spun: sunt barbat", explica Wood. 

5. Titlul functiei este pastrat pe viata 

Statele Unite au singur presedinte, dar fostii sefi de stat sunt desemnati cu acelasi apelativ (presedintele Clinton sau presedintele Bush, de exemplu), ca si cum ar fi un titlu nobiliar mai degraba decat unul politic.  "Aceasta arata stima fata de cei care au indeplinit functia", afirma Daniel Post Senning de la Emily Post Institute. "Ca si atunci cand un judecator sau un doctor se pensioneaza. Ei au investit mult in identitatea lor profesionala si multi folosesc titlul lor profesional", a explicat el. 

6. Cel care pierde alegerile poate totusi sa castige Casa Alba 

De patru ori in istoria americana, candidatul cu mai putine voturi a castigat presedintia. Aceasta deoarece castigatorul alegerilor prezidentiale are nevoie de majoritatea marilor electori, care sunt repartizati statelor in functie de populatie si atribuiti, in cea mai mare parte, dupa principiul "castigatorul ia tot".  Alegerile prezidentiale nationale inseamna de fapt 51 de scrutine separate (50 de state plus Washington DC), iar cel care castiga 270 de electori obtine presedintia.  In 2000, George W. Bush a obtinut cu 500.000 de voturi mai putin decat Al Gore, dar a obtinut 271 de mari electori si a castigat alegerile. 

7. Ar putea fi un blocaj - cu Romney presedinte si Biden vicepresedinte 

Potrivit Constitutiei americane, in cazul in care candidatii obtin acelasi numar de electori in cadrul colegiului electoral, atunci alegerea presedintelui este facuta de Camera Reprezentantilor. Aceasta este controlata in prezent de republicani si este putin probabil ca majoritatea sa se schimbe. Prin urmare, Camera Reprezentantilor l-ar alege pe Romney.  Dar potrivit aceleiasi clauze, vicepresedintele va fi ales de Senat, care, fiind dominat de democrati, l-ar desemna probabil pe Biden. 

8. De ce obsesia pentru cuvantul "folks"? 

Obama si Romney folosesc cuvantul "oameni" ("folks") mult mai des decat persoanele cu acelasi statul socio-economic si cultural ca ei. Cuvantul, care isi are originea in engleza veche, este asociat istoric in Statele Unite cu sudul. Cuvantul are acceasi semnificatie cu "people", dar este mai cald si mai cuprinzator, sustine Grant Barrett, editor la Oxford Dictionary of American Political Slang. 

9. Doar o treime din Statele Unite conteaza 

La 6 noiembrie, alegerile vor fi decise de mai putin de o treime din populatia Statelor Unite. Majoritatea statelor americane, inclusiv patru dintre cele cinci cele mai populate, sunt republicane sau democrate, iar candidatii nu fac de obicei campanie acolo. Astfel, alegerile sunt decise de aproape 30%a din populatia americana care traieste in statele-cheie. 

10. Singurul stat in care nu este necesara inregistrarea la vot este North Dakota

Desi a fost unul dintre primele state care a adoptat inregistrarea la vot in secolul XIX, acesta a abolit-o in 1951. Sistemul de vot din North Dakota si lipsa inregistrarii alegatorilor isi au radacina in caracterul rural al statului.