De ce sunt cele mai importante alegeri din 1980

Jurnalistii FT descriu campania pentru alegerile prezidentiale din SUA din acest an drept "o afacere demoralizatoare".  "Comparativ cu 2008, cand Barack Obama a iesit triumfator, desi a pornit cu sansa a doua, campania din 2012 a oferit putina inspiratie si chiar mai putine indicii legate de ceea ce ar face efectiv Obama sau rivalul sau republican Mitt Romney odata investiti", noteaza FT. 

Alegerile de marti sunt probabil cele mai importante din 1980, cand victoria lui Ronald Reagan a accelerat tranzitia catre dereglarea economiei.  In prezent, economia SUA este in revenire dupa crahul din 2008, insa cresterea este prea lenta pentru a reduce semnificativ somajul si a asigura salarii multumitoare.

Pe plan international, superioritatea SUA este amenintata intr-o lume in care s-a raspandit cunoasterea avansata, iar forta de munca ieftina este disponibila din plin. In zone precum Afganistanul, Orientul Mijlociu, Africa de Nord sau Marea Chinei de Sud, determinarea Americii este pusa la incercare, scrie Financial Times.  In acest context, niciunul dintre candidati nu a adus propuneri convingatoare pentru a expune cum ar raspunde acestor probleme.

Intr-o campanie in care s-au ferit sa-si asume riscuri, dominata de influenta consultantilor politici, cei doi politicieni au dat dovada de "lipsa de ambitie". 

"Rar s-a intrevazut un viitor mai bun, oportunitati care ar putea fi fructificate datorita gazului natural ieftin, potentialului Americii pentru independenta energetica", noteaza FT. 

Filosofii de guvernare: interventionistul vs. centristul pragmatic

Un lucru clar este ca fiecare candidat are alta "filosofie de guvernare".

Barack Obama este un "interventionist". A pariat totul pe reforma in domeniul sanatatii, aducand 30 de milioane de americani in plasa de siguranta a programelor federale. A reusit sa treaca pachetul de stimulare economica de 787 miliarde de dolari, care a salvat SUA de la o noua Mare Depresiune. A investit miliarde in salvarea industriei auto din Detroit, asigurand continuitatea a sute de mii de locuri de munca. A lasat mostenire legea Dodd-Frank, prima reforma semnificativa pe Wall Street din ultimii 80 de ani, care insa nu a fost inca implementata in totalitate, aminteste FT. 

Cu toate acestea, Obama pare surprinzator de distant. A avut o sesizabila atitudine rece fata de mediul de afaceri. Autoproclamat un agent al schimbarii, Obama nu a reusit sa-si exercite puterea in momente cruciale. A refuzat sa sustina recomandarile comisiei bipartizane Simpson-Bowles privind reducerea deficitului bugetului federal, iar Casa Alba da vina pe opozitia implacabila a republicanilor din Congres, desi Obama insusi a dispus intocmirea raportului.

SUA se indreapta acum catre un nou "abis fiscal" la 1 ianuarie, cand in absenta actiunii reducerile automate de cheltuieli si cresterile de taxe ar putea arunca intreaga tara intr-o noua recesiune, explica jurnalistii Financial Times.

Pe de alta parte, Obama s-a aratat prudent in politica externa dupa gafele administratiei Bush. A retras fortele americane din Irak si a redus efectivele desfasurate in Afganistan. A purtat un razboi necrutator impotriva al-Qaeda prin intermediul serviciilor secrete, l-a vanat cu succes pe Osama bin Laden si s-a pozitionat bine in timpul revoltelor din Lumea Araba. A negociat sanctiuni economice mai dure impotriva Iranului, poate cea mai problematica chestiune de politica externa pentru viitoarea administratie, insa nu a reusit sa incetineasca decisiv programul nuclear al Teheranului. 

Declaratiile lui Mitt Romney pe teme de politica externa au fost mai putin reconfortante. A fost beligerant acolo unde nu era nevoie, iar consilierii sai par mai degraba ultraconservatori. Pe de alta parte, incercarile campaniei electorale a presedintelui Obama de a-l portretiza pe Romney drept un miliardar cu tendinte de capitalist pradator si-au ratat scopul.

Perioada petrecuta la Bain Capital si mandatul de guvernator al statului Massachusetts il afiseaza mai degraba ca pe un barbat care isi exercita confortabil puterea executiva, se arata in editorialul FT.  Cea mai serioasa obiectie fata de candidatura lui Romney ar fi numeroasele "contorsionari" prin care a trecut pentru a castiga nominalizarea din partea Partidului Republican. Schimbarile dese de pozitie incetoseaza perspectivele asupra actiunilor sale ca eventual presedinte. Printre aspiratiile sale se numara cresterea bugetului de aparare cu 20% in paralel cu reducerea taxelor pentru toate cateogriile de contribuabili si cu echilibrarea bugetului. 

"O astfel de alchimie fiscala pare mai degraba un exercitiu de eschivare, nu o reteta pentru o revenire economica sustenabila", noteaza FT.  Repozitionarea cea mai recenta a lui Romney intr-un "centrist pragmatic" pare sa i se potriveasca mult mai bine decat aparenta afisata anterior, cea de republican conservator dur, devotat miscarii Tea Party.  "Problema este ca nu ai cum sa fii sigur. Ca personaj in perpetua schimbare, pare ca se bazeaza mai mult pe cercetari de piata decat pe vreo filosofie politica", considera jurnalistii FT.  Mai mult, mobilizarea administratiei Obama fata de uraganul Sandy a demonstrat ca interventia guvernului poate fi o solutie, si nu o problema, se spune in editorial. 

"La patru ani de criza financiara, intr-o perioada in care visul american este amenintat de o inechitate extrema, este nevoie de o guvernare inteligenta si reformista. Obama, a carui prestatie a fost definita de criza financiara, pare alegerea mai buna", conchide Financial Times.