Marine Le Pen ar obtine intre 17 si 20,7%, in fata lui Jean-Luc Melenchon (10,5-13%), potrivit estimarilor institutelor CSA, Ipsos si Harris Interactive, obtinute de la aceleasi surse, scrie Mediafax.

Potrivit Ipsos si Harris, centristul Francois Bayrou ar obtine intre 8,7 si 10 procente. Conform CSA, candidatul socialist ar avea 29 la suta, presedintele in exercitiu 25%, candidata Frontului National, Marine Le Pen, 17 procente, iar cel al Frontului de stanga 12 procente.

Conform Ipsos, Hollande ar obtine 30 de procente, Sarkozy 24%, Le Pen 19%, Melenchon 13% si Bayrou 10 procente.

Potrivit Harris Interactive, Hollande ar obtine 28,5%, Sarkozy 27,5%, Marine Le Pen 20 de procente, Melenchon 10,5% si Bayrou 8,7 procente. Rata de participare, conform tuturor institutelor de sondaje, ar fi de cel putin 80%, cu aproximativ patru puncte mai putin decat in 2007 (83,77%), dar net superioara celei din 2002 (71,6%).

Ce inseamna scrutinul din Franta pentru viitorul UE

Scrutinul prezidential de astazi, din Hexagon, are, pe langa importanta nationala, si o dimensiune europeana, in conditiile in care Franta, a doua economie a Europei, a fost aliatul cel mai bun al Germaniei in ultimul an, in incercarea de a salva zona euro. Nicolas Sarkozy a fost, impreuna cu Angela Merkel, omul care a schimbat modul in care functioneaza Uniunea Europeana.

Analistii financiari se tem ca o infrangere a actualului presedinte de catre socialistul Francois Hollande ar frana revenirea economiei europene.

Seful fondului de investitii Pimco, Mohamed El-Erian este de parere ca volatilitatea de pe pietele financiare va fi accentuata de alegerile programate in urmatoarea perioada in mai multe tari din Europa, intre care si Franta.

In Franta, a doua mare economie a zonei euro, situatia este mai nuantata, in conditiile in care batalia se da intre un socialist si un candidat de dreapta, care a fost si in mandatul anterior adeptul austeritatii.

Francois Hollande, principalul contracandidat al presedintelui Nicolas Sarkozy, a fost constant in angajamentele de a incerca sa obtina revizuiri ale abordarii crizei de catre zona euro, pentru a reflecta mai putina austeritate si mai multa crestere.

Daca presedintele Sarkozy esueaza in incercarea de a fi reales, cancelarul Angela Merkel va pierde cel mai important aliat din Europa, situatie care va complica incercarile liderului german de a consolida fundamentele institutionale si economice ale zonei euro.

Infrangerea in alegeri a lui Nicolas Sarkozy ar veni in momentul in care liderii europeni sunt foarte aproape de a pune in aplicare tratatul de guvernanta fiscala in UE, care prevede o disciplina financiara mult mai stricta din partea tarilor membre, cheltuili controlate si sanctiuni in cazul depasirii deficitelor convenite, tratat pe care actualul presedinte al Frantei l-a urzit, alaturi de cancelarul german.

Temerile analistilor sunt ca, odata cu venirea la putere a unui socialist, care va lupta pentru mai putina austeritate si pentru cresterea veniturilor populatiei, liderii europeni ar putea avea probleme in aplicarea politicilor de taieri si de austeritate in statele membre.

Ce si-au propus sa faca cei doi candidati, din punct de vedere economic:

François Hollande (socialist)

Economie: reducerea deficitului public in vederea atingerii unui echilibru la sfarsitul lui 2017, scaderea costurilor muncii printr-un nou transfer catre impozite, o reforma fiscala cu o transa de 75% pentru veniturile ce depasesc un milion de euro anual, cresterea impozitului pe avere pentru cei bogati, taxarea patrimoniului "exilatilor fiscal", eliminarea unor "gauri fiscale" in valoare de 29 de miliarde de euro.

Nicolas Sarkozy (dreapta)

Economie: echilibrarea conturilor publice inca din 2016, cresterea TVA de la 19,6 la 21,2 la suta in vederea finantarii unor scaderi a cheltuielilor patronatelor destinate stimularii competitivitatii industriei, impozitarea "exilatilor fiscal", interzicerea primelor de concediere in contractele de management ("parachutes dorés"), continuarea aplicarii unei masuri ce prevede ca postul unuia din doi functionari care se pensioneaza sa fie desfiintat.