La doua ore distanta de Bucuresti, in Romania, directoarea Spitalului Curtea de Arges ”nu stie ce sa mai faca” pentru ca sa atraga medici, care lipsesc crunt institutiei.

”Prima intrebare care ni se pune este despre salariu”, declara Ionela Danet. Iar la salarii incepand de la 600 de euro pentru un debutant si pana la 980 de euro pentru practicianul cel mai bine platit din spital ii este dificil sa-i impiedice pe medicii romani sa plece in strainatate.

Geza Borgulya, un antreprenor in constructii din Ungaria, ii cunoaste bine pe acesti muncitori ”care se inghesuie cate patru sau cinci, in fiecare dimineata, intr-o masina, ca sa se duca la munca de cealalta parte a frontierei”, in Austria. Iar el se confrunta cu dificultati grave in a recruta.

”In Europa de Vest ei pot sa castige cu usurinta 70 de euro pe zi. Aici nu ne putem alinia”, constata acest patron de intreprindere mica, cu 12 salariati, de la sud de Budapesta.

Micul patron ungar si directoarea spitalului roman reprezinta de fapt mii de angajatori care, de la Varsovia la Sofia sau Praga, cauta cu disperare sa recruteze forta de lucru de care au nevoie - indiferent ca este vorba despre muncitori, ingineri, angajati la supermarket sau informaticieni.

Cel putin 400.000 de unguri si-au parasit tara, incepand din 2008, trecand astfel sub pragul simbolic de zece milioane de locuitori. Romania a vazut emigrand aproximativ trei milioane de persoane - reprezentand 15% din populatia sa.

Plecarile s-au intensificat odata cu integrarea in Uniunea Eurpeana (UE) si criza financiara din 2008, care se face resimtita pana in ultimii ani, in pofida unui nivel flatant al cresterii economice in fostul bloc comunist.

In tarile in care se instaleaza acesti europeni aflati in cautare de conditii de viata mai bune, ei sunt adesea acuzati ca trag salariile in jos, atunci cand nu alimenteaza discursul impotriva imigratiei, asa cum au facut-o in campania in vederea Brexitului.

In tarile pe care le lasa in urma lor, ei accentueaza o penurie a fortei de munca, iar aceasta, impreuna cu o natalitate scazuta, ”franeaza potentialul de crestere”, arata FMI in acest raport despre impactul acestei migrari in masa.

In toate capitalele este plans acelasi lucru. ”Am pierdut deja o duzina de salariati in ultimii trei ani, care au plecat in Anglia, in Austria, in Suedia”, se plange un restaurator de la Budapesta, care doreste sa-si pastreze anonimatul. ”Bucatarul meu sef mi-a spus: «Imi dai 30.000 de forinti (aproape 100 de euro) pe zi sau plec»”.

”Cea mai mare problema este cea a lipsei fortei de munca”, observa recent ministrul bulgar al Economiei, dupa ce a vizitat intreprinderi din sectoarele chimiei, metalurgiei si industriei alimentare.

Antreprenorii cehi estimeaza la 160.000 numarul posturilor vacante. Dotata cu o industrie auto infloritoare, Ungaria nu reuseste sa ocupe peste 50.000 de posturi, in principal de tehnicieni calificati in mecanica si electronica de precizie.

Pe platforma de recrutare online Tjobs, romanii au acces catre mii de locuri de munca in Europa de Vest. Jumatate dintre ofertele de anul trecut proveneau de la intreprinderi britanice, precizeaza Raluca Stefanescu, una dintre responsabile.

Salariile propuse in sectorul constructiilor, in strainatate, sunt cuprinse intre 1.700 si 3.200 de euro, in contextul in care salariul mediu in Romania este aproximativ 500 de euro.

Sa creasca salariile pentru ca sa retina forta de munca in tara? Aceasta este optiunea unor intreprinderi, cu riscul destabilizarii modelului economic, in cazul unei productivitati insuficiente, avertizeaza economistii, care pledeaza pentru o formare a tinerilor mai adaptata la nevoile intreprinderilor.

In pofida posturilor vacante, toate aceste tari nu reusesc sa le acopere, deoarece solicitantii nu au calificarile cerute. MacDonald's le ofera, de mai multi ani, un an de cazare gratuita angajatilor sai care sunt pregatiti sa se mute pentru a ocupa un post.

Polonia s-a orientat catre... imigratie, cu scopul de a compensa plecarea celor aproximativ 2,4 milioane de cetateni ai sai in strainatate. Aceasta este o solutie pe care Ungaria suveranista a lui Viktor Orban o refuza pentru moment.

Aproximativ un milion de ucraineni muncesc in Polonia, iar fara ei ”economia poloneza ar fi in mare dificultate, mai ales in privinta locurilor de munca mai putin calificate”, apreciaza Maciej Witucki, presedintele societatii de intermediere a unor contracte de munca temporara Work Service.