Potrivit unui sondaj realizat de Opinium, 26% dintre cei care au votat pentru Brexit au spus că au fost dezinformați de promisiunile făcute în campania dinaintea refrendumului.

Aceștia au adăugat că, în cazul în care referendumul ar fi reluat, ar vota pentru a rămâne în UE. La consultarea populară din iunie 2016, tabăra care a votat pentru Brexit a câștigat la o diferență de mai puțin de 3 puncte procentuale.

Unul dintre cele mai importante argumente pentru care au votat pentru Brexit a fost promisinea că, după ieșirea din UE, Serviciul Național de Sănătate din Marea Britanie va primi săptămânal 350 de milioane de lire sterline, afirmație care s-a dovedit a fi falsă. In mai, Jeremy Hunt, secretar de stat pentru sănătate, a admis că Guvernul nu poate îndeplini această cerință a celor care au votat pentru Brexit.

Sondajul mai relevă și faptul că, la mai bine de un an după vot, jumătate dintre cei care au votat pentru Bexit și-au dat seama că mesajele transmise în campanie i-au dezinformat parțial sau total, în timp ce doar 19% spun că informațiile transmise au fost corecte.

Întrebați dacă ar trebui să fie organizat un nou referendum pentru ieșirea din UE, care să le permit britaicilor să aleagă ître a părăsi UE în anumiți termini negociați sau să rămână în blocul comunitar, 37% dintre respondenți au fost de acord.

Totodată, aproape 40% dintre cei care au participat la sondaj spun că se așteaptă să le fie mai greu din punct de vedere financiar în următorii doi ani, din cauza Brexitului, 23% dintre aceștia facând parte din tabăra celor care au votat pentru ieșirea din UE.

Aproape jumătate (47%) dintre respondenți au spus și că nu sunt de acord cu felul în care Theresa May a gestionat până în prezent procesul de ieșire din UE și negocierile pentru Brexit. La sondaj au participat peste 2.000 de respondenți.

Autorul Art. 50: Brexitul trebuie oprit!

Într-o scrisoare deschisă, semnată de 60 de figure proeminente din Marea Britanie, Lord Kerr of Kinlochard, diplomat britanic şi membru al Camarei Lorzilor, autorul articolului 50 din Tratatul de la Lisabona, în baza căruia s-a făcut cererea de ieşire a Marii Britanii din UE, susţine că efectele negative ale Brexitului încep să se simtă din ce în ce mai pregnant şi că ar trebui iniţiată o dezbatere publică ce ar putea duce până la stoparea procesului.

Diplomatul, care este reprezentant permanent al Marii Britanii la UE din 1990, a spus că atunci când a scris articolul 50 din Tratatul de la Lisabona, care prevede ce paşi trebuie să facă o ţară care vrea să aisa din UE, s-a gadit că acesta va fi invocate doar în cazul unui regim dictatorial.

“Vedem cum societatea, economia şi politica sunt din ce în ce mai slăbite de impactul Brexitului. Recunoaștem că o mică majoritate a votat pentru părăsirea blocului comunitar, însă consecinţele dezatruoase devin tot mai clare în fiecare zi”, spun semnatari scrisorii.

“Chiar dinainte că Marea Britanie să părăsească UE vedem cum nivelul de trăi al cetăţenilor scade, inflaţia creşte, economia şi productivitatea scad. Reputaţia noastră internaţională a fost profund prejudiciată, lăsând Marea Britanie slabă, cu o influenţă diminuată în lumea caracterizată de incertitudine şi instabilitate în care trăim astăzi”, se mai arată în scrisoare.

“Într-o democraţie, putem să regândim şi să alegem o altă direcţie. De aceea, trebuie să ne gândim din nou la Brexit şi să iniţiem o dezbatere amplă care să ceară stoparea procesului. Cerem o dezbatere naţională pe subiectul Brexitului, cerem cetăţenilor şi politicienilor să se gândească sin nou. Este timpul să oprim Brexitul”, mai spun semnatarii documentului.

Negociatorii şefi al Brexitului, David Davis, din partea Marii Britanii, şi francezul Michel Barnier, din partea UE, au început discuţiile legate de Brexit, iar până în octombrie, negocierile vor viza drepturile celor trei milioane de cetăţeni europeni care trăiesc în Marea Britanie şi de britanici stabiliţi pe continent, obligaţiile financiare contractate de Regatul Unit că stat membru (”factură Brexitului”) şi alte subiecte legate de divorţ precum frontieră între Irlanda şi provincia britanică Irlanda de Nord.

Bruxellesul crede că Londra va avea nevoie de o perioada de tranziţie între ieşirea să din UE şi implementarea unui nou acord cu europenii, ale cărui principale linii vor fi stabilite, dacă totul va merge bine, până în martie 2019.

Însă ideea nu se bucură de unanimitate peste Canalul Mânecii, deoarece Londra ar urmă să fie nevoită să urmeze reglementările UE şi să contribuie la bugetul european în cursul unei asemenea perioade de tranziţie.