Cererea este inclusa intr-o scrisoare a troicii creditorilor, formata din Comisia Europeana, Banca Centrala Europeana (BCE) si FMI, in care se insista pe reforme radicale pe piata muncii, de la salarii minime la limite pentru plata orelor suplimentare si flexibilizarea programului de lucru, care vor inrautati probabil relatiile dinte guvern si sindicate.

Dupa o lunga amanare provocata de lunile de blocaj politic din Grecia, troica revine la Atena in aceasta saptamana pentru evaluarea stadiului reformelor.

Rezultatul analizei este asteptat luna viitoare, cand liderii europeni vor decide daca Grecia va primi urmatoarea transa de ajutor, care ii va permite practic sa ramana in zona euro.

Scrisoarea, trimisa saptamana trecuta ministrilor pentru Finante si Munca, cere guvernului sa prelungeasca saptamana de lucru la 6 zile, in toate sectoarele economice.

Inspectorii troicii cer cresterea flexibilitatii programului de lucru, stabilirea numarului de ore zilnice de odihna la 11, decuplarea orelor de lucru ale angajatilor de orele de deschidere a institutiilor, eliminarea restrictiilor referitoare la timpul minim si maxim dintre schimburile de dimineata si de dupa-amiaza si dreptul la un concediu de doua saptamani consecutive indiferent de perioada din an, in sectoarele cu activitati de sezon.

Instructiunile se concentreaza pe reformele de pe piata muncii, cerand reformarea radicala a inspectoratului de munca si punerea acestuia sub supraveghere europeana.

Scrisoarea scoate la iveala implicarea zonei euro intr-un sistem national si intr-o cultura a muncii considerata, in afara Greciei, ca fiind disfunctionala.

Guvernul elen face eforturi pentru stabilirea unor masuri de economisire a 11,6 miliarde de euro in urmatorii doi ani, astfel incat Grecia sa poata primi luna viitoare o noua transa de ajutor de 30 de miliarde de euro.