Grupul de lobby Institute of International Finance (IIF), care reprezinta detinatorii privati de obligatiuni ale statului elen, in principal banci si companii de asigurari, si-a trimis reprezentantii la Atena, discutiile cu guvernul elen urmand sa fie reluate miercuri.

Negocierile au fost suspendate vineri, din cauza neintelegerilor dintre cele doua parti privind dobanda care va fi oferita de Grecia pentru obligatiunile cu maturitatea pe termen lung oferite in schimbul datoriilor care vor ajunge la scadenta in urmatorii ani. De asemenea, negociatorii nu au reusit inca sa convinga suficienti creditori privati sa accepte participarea voluntara la plan.

Premierul elen Lucas Papademos a declarat pentru New York Times ca, daca guvernul nu va reusi sa ajunga la o intelegere cu creditorii, este pregatit un proiect de lege care ar forta creditorii sa accepte pierderi pe o parte din valoarea obligatiounilor detinute.

"Este ceva ce trebuie luat in calcul in privinta asteptarilor privind gradul de participare care va fi obtinut. Nu poate fi exclus, din moment ce totul depinde de acest procent", a afirmat oficialul, notand ca totusi se asteapta ca discutiile sa se incheie cu succes.

Planul convenit anul trecut de UE, Grecia, FMI si reperzentantii grupului de lobby prevede reducerea datoriilor statului elen catre investitorii privati cu 100 miliarde euro, de la nivelul actual de aproxiamtiv 360 miliarde euro.

Guvernul elen are de rascumparat la sfarsitul lunii martie obligatiuni de 14,5 miliarde euro, scadenta pe care nu o va putea respecta fara ajutor extern. Banii de la FMI si guvernele din zona euro depind insa de rezultatul negocierilor dintre Atena si creditorii privati.

Guvernul elen vrea sa ofere in schimbul obligatiunilor care ajung la maturitate pe termen scurt si in urmatorii ani titluri pe termen lung, cu dobanzi reduse, si o mica suma cash platibila pe loc. Insa multe fonduri de hedging din Londra si New York, care au profitat de criza financiara din Grecia si au cumparat obligatiuni elene la 40% din valoarea nominala, vor sa faca profit pe investitie si refuza sa accepte voluntar pierderi.

Creditorii ar renunta astfel voluntar la cel putin 50% din rambursarile asteptate, insa dobanzile foarte mici propuse de Grecia pentru noile obligatiuni ar urca pierderile dincolo de acest nivel.