"In loc sa se reduca birocratia, companiile britanice se vor confrunta cu o modificare a legislatiei cu aproximativ 60%, in timp ce noile decizii ale tribunalelor vor modifica regulile jocului", se arata in studiul JWG cu privire la impactul Brexitului.

Potrivit firmei de consultanta, schimbarile vor viza trei directii: modificarea regulilor de catre organismele britanice de reglementare, renuntarea la normele UE si, incepand din 2022, vor fi revizuite normele globale.

In aceste conditii, costurile suplimentare ale Brexitului se vor ridica la 17 miliarde de lire sterline pana in 2026, fara a lua in calcul amenzile pentru nerespectarea noilor norme.

"In cele din urma, avocatii si furnizorii de tehnologie vor fi cei care vor avea de castigat in urmatorul deceniu", sustine JWG.

Britanicii se vor pronunta pe 23 iunie, intr-un referendum, cu privire la oportunitatea parasirii Uniunii Europene de catre Marea Britanie, una dintre cele mai importante decizii ale tarii in ultimele decenii.

Citeste si: Cati romani ar fi afectati de Brexit

Potrivit celui mai recent sondaj de opinie, realizat de YouGov pentru postul de televiziune ITV, aproximativ 40% dintre alegatori s-au pronuntat in favoarea asa-numitului Brexit, fata de cei 42% care cred ca Marea Britanie ar trebui sa ramana in UE.

UE ar pierde 2,5 trilioane euro din PIB si 65 de milioane de locuitori

Potrivit Agerpres, UE fara Regatul Unit ar avea 27 de membri, fata de 28 in prezent, suprafata sa s-ar reduce de la 4,3 milioane de km patrati la 4,1 milioane km patrati, iar populatia s-ar micsora de la 508,5 milioane de locuitori, cati erau in ianuarie 2015, la 443,6 milioane de locuitori.

Dar numarul de limbi oficiale intr-o Uniune Europeana fara Marea Britanie ar ramane acelasi, respectiv 24.

PIB-ul UE ar scadea de la 14,6 trilioane de euro, cat era in 2015, la 12,1 trilioane de euro. Exporturile s-ar reduce si ele de la 1,8 trilioane de euro la 1,56 trilioane de euro, iar importurile - de la 1,7 trilioane de euro la 1,47 trilioane de euro.

De asemenea, bugetul Uniunii Europene s-ar micsora de la 143,9 miliarde de euro, cat este prevazut pentru anul 2016, la 124,1 miliarde de euro.

BCE cere bancilor planuri detaliate de gestionare a unui eventual Brexit

Banca Centrala Europeana a cerut principalelor institutii de creditare din zona euro sa prezinte detaliat modul in care se pregatesc de eventualitatea iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana (Brexit), inclusiv cum vor gestiona turbulentele de pe piete si orice modificari pe care vor trebui sa le faca la modelele lor de afaceri, transmite Reuters.

BCE a preluat in mod oficial atributiile de supervizor bancar unic in zona euro, prin Mecanismul European de Supervizare Bancara (SSM), care este responsabil in mod direct de supravegherea unui numar de circa 129 de mari grupuri bancare europene.

Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul au declarat, pentru Reuters, ca solicitarile BCE au fost transmise bancilor cu expunere ridicata la Marea Britanie, pentru a se evalua planurile de rezerva pregatite in toate scenariile posibile.

Autoritatea de supervizare bancara din cadrul Bancii Centrale Europene a luat legatura cu institutiile financiare importante pentru a se asigura ca ele au estimat in mod adecvat riscurile si sunt pregatite pentru toate scenariile posibile, a declarat un purtator de cuvant al institutiei cu sediul la Frankfurt.

Marea Britanie este a cincea mare economie mondiala si a doua mare putere economica din UE. Multe banci europene importante au operatiuni in Regatul Unit, Londra fiind un centru financiar de prima marime.

Brexitul “sterge” 100.000 locuri de munca in sectorul financiar

Un vot in favoarea iesirii Marii Britanii din UE (Brexit) ar putea duce la pierderea a pana la 100.000 de locuri de munca in sectorul financiar al tarii, in urmatorii cinci ani, conform unui studiu comandat recent de grupul de lobby financiar TheCityUk.

De asemenea, Brexitul va duce la o reducere a cresterii economice si a investitiilor, putand submina pozitia Londrei de centru financiar si comercial global, se arata in studiu.

Multe banci internationale s-au stabilit in Regatul Unit pentru a obtine acces pe piata unica si pentru a-si stabili o baza de unde sa-si vanda produsele financiare si serviciile in Europa. Perspectiva iesirii Marii Britanii din UE le-ar putea determina sa-si regandeasca structura.

In prezent, serviciile financiare reprezinta aproximativ 10% din PIB-ul Marii Britanii, cel mai ridicat procentaj din randul economiilor avansate.

Si concluzia sondajului realizat in randul traderilor si expertilor financiari este ca rolul Londrei de centru global al tranzactiilor valutare va fi diminuat in cazul iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana, cel mai mare beneficiar fiind centrul financiar al Germaniei, Frankfurt.

Londra si-ar pierde pozitia dominanta pe piata tranzactiilor valutare

Aproximativ doua treimi dintre respondenti au declarat ca un Brexit ar slabi pozitia dominanta a capitalei Marii Britanii pe piata globala a tranzactiilor valutare, estimata la 5.300 miliarde de dolari pe zi, se arata in sondajul realizat in randul celor 12.000 de membri ai ACI Financial Markets Association, un grup de tranzactionare pentru pietele valutare. Aproximativ 13% sustin ca iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana ar fi in beneficiul Londrei.

Capacitatea orasului de a atrage talente si de a deservi regiuni din intreaga lume a ajutat Londra sa-si construiasca un avantaj competitiv. Totusi, aceasta pozitie de varf va fi dificil de mentinut, deoarece si alte centre financiare globale atrag talente si investitii, devenind din ce in ce mai competitive, a explicat Marshall Bailey, presedintele ACI Financial Markets Association.

Peste 40% dintre tranzactiile valutare globale se desfasoara la Londra. Politicienii si directorii se lauda ca in City of London se tranzactioneaza mai multi dolari decat in New York si mai multi euro decat in toata Uniunea Europeana.

Alte centre financiare importante ravnesc la pozitia Londrei. Participantii la sondajul ACI sustin ca orasul german Frankfurt ar fi cel mai mare beneficiar in cazul iesirii Marii Britanii din Uniunea Europeana, urmat de Paris, New York si Dublin.