CE aruncă 2,4 trilioane euro în lupta cu criza provocată de coronavirus. România primește granturi de peste 19,6 mld. euro, a șaptea cea mai mare sumă din UE
Comisia Europeană vrea ca statele membre UE să sprijine un pachet de iniţiative de revenire economică în valoare de 2.400 miliarde de euro, a anunţat miercuri preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Propunerea Executivului comunitar vizând un instrument de revenire în valoare de 750 miliarde euro, combinat cu "buget UE pe termen lung revizuit în valoare de 1.100 miliarde euro", este o "necesitate urgentă şi excepţională pentru o criză urgentă şi excepţională", a apreciat Ursula von der Leyen.
Preşedintele Comisiei Europene a precizat că noile iniţiative se vor alătura unui pachet convenit deja în valoare de 540 miliarde de euro. "În total, aceasta va duce efortul nostru de revenire la 2.400 miliarde de euro", a subliniat Ursula von der Leyen.
Conform planului prezentat miercuri, Comisia Europeană ar dori să mobilizeze o sumă totală de 750 de miliarde de euro, dintre care 500 de miliarde de euro sub formă de ajutoare nerambursabile şi 250 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi.
România primește granturi de peste 19,6 mld. euro, a șaptea cea mai mare sumă din UE
România se situează printre statele care vor beneficia cel mai mult de fondurile alocate prin noul instrument de redresare, în valoare de până la 750 de miliarde de euro, prezentat de Comisia Europeană, potrivit unui document consultat de agenţia germană DPA, citată de Agerpres.
Potrivit acestui document, Executivul comunitar a alocat pentru România suma de 19,626 miliarde de euro, reprezentând granturi, singurele state care au alocate sume mai mari fiind: Italia (81,8 miliarde de euro), Spania (77,32 miliarde de euro), Franţa (38,77 miliarde de euro), Polonia (37,69 miliarde de euro), Germania (28,8 miliarde de euro) şi Grecia (22,56 miliarde de euro).
Comparativ, o serie de state dezvoltate au alocate granturi de valori mult mai mici precum Danemarca, 2,15 miliarde de euro, Belgia 5,48 miliarde de euro, Olanda, 6,75 miliarde de euro, Austria, 4,04 miliarde de euro, Finlanda, 3,46 miliarde de euro, şi Suedia, 4,69 miliarde de euro.
Pe lângă granturi, statele membre UE vor beneficia şi de împrumuturi. În cazul României, documentul consultat de DPA prevede împrumuturi în valoare de 11,580 miliarde de euro astfel că suma totală, granturi şi împrumuturi, alocată României este de 31,206 miliarde de euro.
Comparativ, Italia ar urma să primească fonduri în valoare totală de 173 miliarde de euro, din care 81,8 miliarde de euro sub formă de granturi şi 91 miliarde de euro sub formă de împrumuturi, iar Spania va primi o sumă totală de 140 miliarde de euro, din care 77,32 miliarde de euro sub formă de granturi şi 63 de miliarde de euro sub formă de împrumuturi. Urmează Polonia, cu o sumă totală de 63,83 de miliarde de euro, Franţa cu 38,772 de miliarde de euro, Grecia cu 31,997 de miliarde de euro, România cu 31,206 de miliarde de euro şi Germania cu o sumă totală de 28,806 de miliarde de euro.
Potrivit planului Comisiei, banii vor fi oferiţi sub formă de granturi şi împrumuturi. Statele membre vor trebui să solicite finanţare, prezentând proiectele pentru care ar dori să cheltuie banii.
Însă propunerea prezentată miercuri de Comisia Europeană are nevoie de aprobarea tuturor celor 27 de state membre UE, care au opinii diferite cu privire la acest subiect.
Acest plan se loveşte deja de reticenţa câtorva state membre, în principal Olanda, Danemarca, Austria şi Suedia, care ar fi preferat să susţină economia UE numai prin împrumuturi, şi nu prin subvenţii, în timp ce planul prezentat de Ursula von der Leyen are atât împrumuturi cât şi subvenţii.
Proiectul Comisiei Europene va figura pe ordinea de zi a următorului summit european, din 18-19 iunie.
Mai multe despre:
#criza economica#Comisia Europeana#pachet de salvare#plan de salvare#Ursula Von der Leyen
Pe acelasi subiect:
VOYO

RON
RON
RON
RON
(P) iBani. Piața imobiliară după majorarea TVA. Sfaturi pentru cei interesați să cumpere o locuință nouă
”Incont”, site-ul Știrile Pro TV de informații economice și educație financiară, a devenit ”iBani”
România, departe de zona euro. Analist: Probabil ne ducem spre 2030 cu adoptarea monedei unice
Popa, CFA România: Într-o lume fără pensii private ar trebui să ne aşteptăm la o pensie de 32% din ultimul salariu
Siemens Energy anunţă concedieri masive pentru a-şi majora profitul. Compania are mii de angajați în România
Cu trenul de la Paris la Viena sau de la Zurich la Barcelona. Pandemia reînvie cursele feroviare de noapte în Europa
(P) De ce aleg românii să joace la pariuri
(P) Tot ce trebuie să știi despre vigneta Ungaria și prețul acesteia
Digitalizarea departamentului HR - un subiect în trend chiar și pentru companiile de IT
Huawei dezminte zvonurile privind vânzarea brandurilor premium de smartphone P şi Mate
Cum vom lucra în 2021: 60% dintre companii vor să reînceapă munca de la birou din luna martie. Mai mult de jumătate au tăiat programele de training şi pe cele de wellbeing
Două treimi din forţa de muncă existentă la nivel global lucrează de acasă, însă unul din trei angajaţi folosește propriul calculator pentru a-şi desfăşura activitatea 
Invață să ții sub control cheltuielile de sărbători. Cum funcționează cardul de cumpărături
Moneda euro la 20 de ani. Cea mai importantă realizare macro-economică a secolului trecut a supraviețuit marii crize mondiale, dar rămâne un colos handicapat de propriile slăbiciuni
UE pregătește măsuri de urgență, în cazul unui ”no deal” cu Londra, din ianuarie. Domeniile vizate: pescuitul şi transportul rutier şi aerian
Explozie la gazoductul din Ucraina care asigura gazele pentru Europa. Ce se întâmplă cu livrările de gaze rusești spre continent




RSS