“Pe termen lung, ar fi mai onest pentru Turcia şi pentru UE să urmeze o abordare nouă şi să pună capăt negocierilor de aderare”, a declarat Hahn pentru Die Welt, potrivit Agerpres.

Menţinerea negocierilor de aderare, care au început în 2005, blochează calea pentru ceea ce Hahn a numit “un parteneriat realist, strategic”.

Comisarul european a subliniat totuşi că va depinde de statele membre ale UE să decidă ce curs vor urma. Până în prezent, nu există niciun indiciu că o majoritate de state membre va sprijini o încetare oficială a negocierilor.

Unele state au arătat că acestea au intrat într-un blocaj şi şi-au exprimat îngrijorările legate de regresul considerabil în ce priveşte statul de drept, drepturile cetăţeneşti şi libertatea presei în Turcia.

Comisarul Hahn susţine de mai multă vreme că ar trebui menţinută o cooperare strânsă cu Turcia şi definită o formă realistă de relaţie, care să ia în considerare interesele ambelor părţi şi opţiunile realiste ale Ankarei.

Johannes Hahn a propus extinderea actualei uniuni vamale cu Turcia, o măsură pe care UE a respins-o în luna iunie.

Criză severă. Inflația, la maximul ultimilor 15 ani

Rata anuală a inflaţiei în Turcia a urcat la 25,2% în octombrie, arată datele oficiale publicate luni, atingând cel mai ridicat nivel din ultimii 15 ani şi subliniind adâncirea impactului crizei valutare asupra consumatorilor şi economiei.

Majorarea vine pe fondul creşterii cu 29,26% a preţurilor alimentelor, cu 12,74% a preţurilor la articolele de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cu 4,15% a preţurilor locuinţelor, arată cifrele oficiale publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (TurkStat). După publicarea datelor, moneda Turciei şi-a continua deprecierea, tranzacţionându-se la 5,44 lire/USD.

Lira turcească s-a depreciat cu aproape o treime în raport cu dolarul în acest an, pe fondul îngrijorărilor cu privire la efectele influenţei preşedintelui Tayyip Erdogan asupra economiei, al apelurilor sale repetate pentru dobânzi mai mici şi al înrăutăţirii relaţiilor cu SUA.

Deprecierea monedei Turciei a dus la majorarea preţurilor şi a erodat încrederea investitorilor în ceea ce odată era percepută drept o piaţă emergentă ambiţioasă.

Săptămâna trecută, Banca Centrală a Turciei şi-a majorat în mod semnificativ prognoza de inflaţie pentru acest an şi anul viitor, şi totodată a promis că va continua să înăsprească politica monetară dacă va fi nevoie.

Guvernatorul Murat Cetinkaya a anunţat că Banca Centrală a Turciei a decis să îşi majoreze prognoza de inflaţie pentru 2018 până la 23,5%, de la 13,4%, iar cea pentru 2019 la 15,2%, de la 9,3%. De asemenea, a fost majorată şi prognoza de inflaţie pentru 2020 până la 9,5%, de la 6,7% cât se estima în precedentul raport privind inflaţia.

În octombrie, Guvernul de la Ankara a ajuns la un acord cu sectorul privat privind reducerea cu 10% a preţurilor la bunuri, până la sfârşitul anului, pentru a ţine sub control inflaţia, a anunţat ministrul turc de Finanţe, Berat Albayrak.

Reducerea va fi reflectată la toate bunurile incluse în coşul de consum folosit în calculul IPC (indicele preţurilor de consum), iar până la sfârşitul anului nu vor mai fi majorate preţurile la electricitate şi la gaze naturale, a explicat Albayrak.