Nivelul extrem de redus al dobânzilor a dus la creşterea preţurilor la imobiliare în mai multe oraşe şi regiuni europene. Unii decidenţi au avertizat că o politică monetară ultra-relaxată riscă să creeze bule speculative, care ar putea declanşa noi crize.

"Ce ar putea provoca următoarea criză? Nu ştiu dar bănuiesc care ar putea fi piaţa imobiliară", a declarat Daniele Nouy într-un interviu acordat agenţiei letone de presă LETA. "Ştim cu certitudine că va fi o nouă criză. Dar nu ştim când şi de ce va apărea", a mai spus Nouy, potrivit Agerpres.

Deşi băncile sunt mai bine capitalizate, lichiditatea este abundentă iar banii sunt ieftini, Daniele Nouy a avertizat că unele bănci nu au avut suficient succes în mobilizarea garanţiilor şi dobândirea de lichidităţi suplimentare de pe piaţă când au fost supuse la presiuni.

"Ceea ce lipseşte încă este un sistem european de garantare a depozitelor. Ştiu că unele state din nordul şi estul Europei ar dori să vadă o reducere mai importantă a riscurilor în cadrul băncilor din zona euro, înainte să fie adoptate noi măsuri. Personal cred că riscurile au fost deja reduse în mod semnificativ. În consecinţă, acum trebuie să mergem înainte" a apreciat Nouy.

Citește și: Zece ani de la prăbușirea Lehman Brothers și omenirea nu a învățat nimic: “Sistemul financiar mondial este la fel de vulnerabil ca în 2007-2008”

Anterior, şi fost preşedinte al BCE, francezul Jean-Claude Trichet, a apreciat şi el că creşterea gradului de îndatorare a făcut sistemul financiar mondial la fel de vulnerabil cum era în urmă cu zece ani, în luna septembrie 2008, când s-a prăbuşit banca americană Lehman Brothers.

"Există în prezent un acord că gradul excesiv de îndatorare în economiile avansate a fost un factor esenţial în declanşarea crizei financiare mondiale din anii 2007 şi 2008", a declarat Jean-Claude Trichet.

În prezent, "creşterea gradului de îndatorare în ţările avansate, în special în sectorul privat, a încetinit, însă această încetinire a fost compensată de o accelerare a creşterii datoriilor ţărilor emergente. Aceasta face ca întregul sistem financiar mondial să fie cel puţin la fel de vulnerabil cum era în 2008", a spus Trichet, cel care a condus BCE între 2003 şi 2011.

Germania blochează explozia chiriilor

Cabinetul german a aprobat, miercuri, un act normativ care este destinat să ţină în frâu majorarea semnificativă a chiriilor în marile oraşe, un fenomen care îi afectează pe chiriaşi şi generează îngrijorări că piaţa imobiliară ar putea fi supraîncălzită, transmite Reuters.

Ministrul Justiţiei din Germania, Katarina Barley, cea care a introdus actul legislativ, a subliniat că prevederile vor permite noilor chiriaşi să cunoască sumele pe care le plăteau foştii chiriaşi şi dacă lucrările de renovare efectuate de proprietar justifică o eventuală majorare a chiriei.

Legea germană a chiriilor a mai fost modificată odată în 2015 pentru a răspunde la creşterea preţurilor la proprietăţi imobiliare şi chirii. Atunci a fost introdusă o limită de care au beneficiat noii chiriaşi din zonele intens populate, fiind interzisă creşterea cu peste 10% a chiriilor comparativ cu chiria medie din zonă. Însă proprietarii puteau obţine scutiri în unele cazuri, de exemplu pentru proprietăţile noi sau recent renovate.

Noua lege a ministrului Justiţiei, Katarina Barley, care acum va ajunge în Parlament, obligă proprietarii să dezvăluie dacă au beneficiat de astfel de scutiri în trecut şi de asemenea care este chiria pe care o plăteau foştii chiriaşi.

Migraţia oamenilor spre marile oraşe din Germania şi lipsa de locuinţe disponibile a dus la creşterea chiriilor. Printre oraşele cu cele mai ridicate chirii sunt: München, Koln, Stuttgart, Hamburg, Frankfurt şi Berlin.

Banca centrală a Germaniei a avertizat că preţurile la proprietăţile imobiliare din oraşele germane ar putea fi supraevaluate cu 15 până la 30%, sugerând că este posibil să se formeze o bulă speculativă pe piaţa imobiliară, ceea ce ar reprezenta un risc potenţial pentru stabilitatea financiară.

Potrivit datelor Eurostat, jumătate dintre germani sunt chiriaşi. În timp ce în România aproximativ 96% dintre persoane locuiesc în apartamente sau case proprietate personală, cel mai mare procent din UE, în Germania proporţia este de 51,7%.