Guvernul venezuelean a lansat miercuri o ofertă privată de 38,4 milioane de petro dintr-o emisiune totală de 100 de milioane, care urmează să se încheie pe 19 martie.

Potrivit lui Maduro, s-au făcut până acum circa 192.000 de oferte de cumpărare, din care 36% în dolari, 15% în euro, iar restul în alte monede virtuale - 34% bitcoin, 18% etherium.

Criza economică din Venezuela este agravată de preţul scăzut al petrolului, care asigură 96% din veniturile statului.

Criptomoneda Petro urmează să fie susţinută de rezervele de petrol ale ţării. Cursul de schimb de referinţă iniţial a fost fixat la 60 de dolari.

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, anunța, anul trecut, crearea monedei virtuale Petro, cu scopul de a lupta împotriva ''blocadei financiare'' aplicate de SUA.

''Anunț că Venezuela va institui un nou sistem de criptomonedă, bazat pe rezervele sale petroliere. Venezuela va crea o criptomonedă, Petro, pentru a avansa în materie de suveranitate monetară, pentru a proceda la tranzacții financiare în pofida blocadei financiare'', declara Maduro în decembrie, în emisiunea sa săptămânală de la televiziunea națională.

Pe lângă petrol — Venezuela fiind deținătoarea celor mai importante rezerve naturale de pe glob—, noua monedă virtuală va fi bazată pe depozitele de gaze, aur și diamante ale țării, a precizat Maduro.

''Aceasta ne va permite să avansăm spre noi forme de finanțare internațională pentru dezvoltarea economică și socială a țării'', a mai susținut președintele.

Pusă în dificultate de căderea prețului la petrol — resursă care îi furnizează 96% din valută — și sancționată de agențiile de rating, Venezuela este constrânsă să-și restructureze datoria externă, estimată de unii experți la 150 miliarde de dolari, în timp ce populația suferă de pe urma unei grave penurii de alimente și medicamente, în lipsa banilor pentru importuri.

Venezuela și compania sa petrolieră de stat PDVSA sunt considerate deja ca fiind în încetare parțială de plăți de mai multe agenții de rating. Guvernul de la Caracas acuză SUA de ''persecuție financiară'', în condițiile sancțiunilor economice decretate de președintele american Donald Trump la sfârșitul lunii august.

Cum a ajuns Venezuela în pragul falimentului, deși stă pe cea mai mare rezervă mondială de petrol?

Venezuela se îndreaptă spre un dezastru financiar și umanitar, pe măsură ce populația este din ce în ce mai săracă, din cauza politicilor guvernamentale care au îngropat moneda națională. Venezuelenii se confruntă cu o criză de alimente și de medicamente fără precedent, care duce la apariția unor epidemii care decimează populația.

Venezuela a fost cândva cea mai bogată țară din America Latină și se ridică o întrebare legitimă: cum a ajuns în această situație din care nu se știe dacă mai iese?

Țara din America Latină stă pe cea mai mare reverva mondială de petrol, ceea ce, în mod normal, ar reprezenta incontestabil o sursă de bani. În prezent, însă, Guvernul nu mai are bani, prețurile expodează de la o zi la altă și nimeni nu știe cât de rău vor evolua lucrurile în continuare.

În anii ’90, Venezuela era o putere pe continent, însă de-a lungul anilor, inegalitatea a început să se accentueze. A apărut o clasa mică și foarte bogată, care controla tot, în timp ce restul populației devenea din ce în ce mai saracă.

Țara s-a întors către socialism în 1999, când l-a ales pe Hugo Chavez președinte. Un dictator provocator care a tăiat relațiile cu Statele Unite și le-a dezvoltat pe cele cu Rusia și China, de la care a împrumutat miliarde de dolari. Chavez a condus țară până la moartea sa, în 2013, și încă este văzut că un erou de către populația săracă a țării.

Dar guvernul său nu a făcut altceva decât să cheltuiască în neștire bani pe programe de bunăstare și a fixat prețurile pentru orice. A naționalizat fermele de legume, apoi le-a abandonat, astfel încât țara a devenit dependență de banii proveniți din vânzările de petrol pe care le făcea peste granițe.

Inainte să moară de cancer, Chavez l-a ales pe Nicolas Maduro să-i succeadă la conducerea țării. Iar Maduro a continuat regimul strict instituit de Chavez. Administrația sa a renunțat și să mai publice date statistice cu indicii macroeconomici, inclusiv creșterea economică și inflație. A luat mită miliarde de dolari de la dezvoltatori imobiliari ca să aprobe diferite proiecte imobiliare mamut și a făcut datorii care sunt imposibil de achitat.