Luarea de poziţie survine în urma cazului unui criminal condamnat la închisoare pe viaţă, care şi-a exprimat în 2018 dorinţa de a recurge la sinucidere asistată, scrie Agerpres.

Cererea sa a evidenţiat un vid juridic pe care cantoanele, responsabile cu punerea în executare a pedepselor, încearcă acum să-l umple.

Potrivit Conferinţei şefilor departamentelor cantonale de justiţie şi poliţie (CCDJP), autorităţile responsabile cu sistemul penitenciar în Elveţia sunt toate 'de acord (...) asupra principiului că sinuciderea asistată ar trebui să fie posibilă în instituţiile carcerale'.

Există însă divergenţe cu privire la condiţiile ce trebuie întrunite, precum şi asupra locului şi a procedurii de sinucidere asistată, a declarat secretarul general al CCDJP, Roger Schneeberger. Urmează ca experţii să formuleze propuneri, iar cantoanele să se pronunţe asupra acestora în luna noiembrie, a explicat el.

În Elveţia, practica asistenţei acordate la sinucidere este reglementată prin codurile deontologice medicale şi organizaţii precum Exit, care şi-au stabilit propriile condiţii (de vârstă, maladii etc.), mai restrictive decât Codul penal.

Legea prevede doar că 'numai acela care, 'împins de un motiv egoist', acordă asistenţă la sinucidere cuiva, este pasibil de pedeapsă.