Cei mai mulţi străini bogați care și-au “cumpărat” drept de rezidență în Grecia provin din China, Turcia şi Rusia, arată datele Ministerului responsabil pentru Politica Migratorie, informează publicaţia elenă Kathimerini, preluată de Agerpres.

Programul "Golden Visa" oferă investitorilor din afara Uniunii Europene care au achiziţionat proprietăţi imobiliare în valoare de cel puţin 250.000 de euro în Grecia un permis de rezidenţă pentru o perioadă de cinci ani atât pentru deţinătorul vizei cât şi pentru familia sa.

O astfel de sumă este suficientă pentru a cumpăra un apartament cu patru camere în capitala Greciei, cu vedere spre Acropole.

Citește și: Cât costă să-ți cumperi o rezidență sau altă cetățenie. Statele lumii în care este cel mai ieftin să te muți

De la lansarea programului, în 2013, şi până la sfârşitul lui 2018, au fost emise în total 3.892 permise, din care 1.399 anul trecut, faţă de doar 961 în 2017. În primul trimestru din acest an au fost acordate încă 262 de permise, astfel că în prezent 4.154 de investitori beneficiază de "Golden Visa".

Chinezii sunt principalii beneficiari ai programului "Golden Visa" din Grecia, 58% (sau 2.416) din permisele de rezidenţă emise anul trecut fiind acordate investitorilor din statul asiatic. Din cele 1.655 "Golden Visa" emise din ianuarie 2018, 1.300 (78%) sunt destinate chinezilor care au achiziţionat proprietăţi imobiliare în Grecia.

Pe locul doi se află investitorii ruşi, care au beneficiat de 424 de permise de rezidenţă prin acest program.

Există de asemenea o creştere semnificativă a investitorilor turci, al căror număr a urcat de la 241 în 2017 la 402 în 2018.

Majoritatea proprietăţilor imobiliare achiziţionate au fost în Attica şi Halkidiki. Obiectivul programului este să atragă investitori care să contribuie la relansarea economiei şi de asemenea să răspundă la cererea pieţelor, au anunţat oficialii eleni.

Citește și: Țara din Europa care își taxează cetățenii care emigrează. Populaţia a scăzut cu un sfert în ultimele trei decenii

CE: „Vizele de aur” favorizează crima organizată și spălarea de bani

Comisia Europeană a publicat, la începutul anului, un raport în care ţărilor din UE li se cere mai multă vigilenţă în acordarea de "vize de aur", aceste dispozitive naţionale controversate care le permit investitorilor bogaţi să obţină permis de şedere sau chiar cetăţenia europeană.

Programele introduse de unele stat membre ale Uniunii Europene, care vând paşapoarte şi permise de rezidenţă unor cetăţeni străini înstăriţi, prezintă riscuri de spălare de bani și de infiltarea e grupurilor de crimă organizată în blocul comunitar.

La nivelul Uniunii Europene, un număr de 13 state au lansat programe de tip "Golden Visa": Austria, Cipru, Luxemburg, Malta, Grecia, Letonia, Portugalia, Spania, Irlanda, Marea Britanie, Bulgaria, Olanda şi Franţa.

Ungaria a pus capăt unui program similar, iar Bulgaria intenţionează, de asemenea, să nu le mai permită străinilor bogaţi că cumpere cetăţenia în schimbul unor investiţii, pentru că schema nu a reuşit să aducă beneficii economice semnificative țării.

Această practică, de care profită mai ales chinezi, ruşi sau americani bogaţi, "prezintă un risc însemnat în ceea ce priveşte securitatea, spălarea banilor sau evaziunea fiscală", potrivit acestui raport, a declarat pentru AFP un responsabil european.

Astfel, Comisia le cere ţărilor din UE să adopte o abordare mai puţin laxă în controlul candidaţilor şi să fie "mai transparente" în ceea ce priveşte maniera în care ele acordă aceste privilegii, criticate de ONG-uri şi aflate la originea mai multor scandaluri.

În special ţări precum Malta, Cipru şi Bulgaria se afă în vizor pentru sistemul lor care permite, în schimbul investiţiilor, dobândirea cetăţeniei şi prin urmare a dreptului de liberă circulaţie în UE. Alte ţări, mai numeroase, le permit investitorilor să dobândească nu cetăţenie, ci permis de şedere.

Controalele efectuate pentru verificarea candidaţilor care nu pun probleme în ceea ce priveşte securitatea sau care nu ar spăla bani nu sunt suficiente, potrivit documentului ce urmează să fie publicat de executivul european.

"Corupţi şi criminali pot cu uşurinţă să găsească refugiu în Europa datorită opacităţii şi lipsei unui cadru ale programelor denumite Vizele de aur", au denunţat deja două ONG-uri - Transparency International şi Global Witness - într-un raport publicat în urmă cu câteva luni. Această situaţie favorizează "luarea de decizii discreţionare şi corupţia", au deplâns ele în raportul lor, apreciind că cel puţin şase mii de paşapoarte şi aproape o sută de permise de şedere au fost "vândute" în UE în timpul ultimului deceniu.

Programul "vizelor de aur" în Malta a fost unul dintre subiectele anchetei asupra căreia lucra jurnalista şi bloggeriţa Daphne Caruana Galizia atunci când a fost asasinată în octombrie 2017.

În Portugalia, la începutul lui ianuarie, justiţia i-a achitat pe majoritatea acuzaţilor la finalul unui lung proces pentru corupţie, într-un dosar privind atribuirea de "vize de aur". Portugalia le oferă autorizaţie de reşedinţă candidaţilor gata să aloce cel puţin 500.000 de euro pentru o achiziţie imobiliară, să investească cel puţin un milion de euro sau să ofere locuri de muncă.

În Bulgaria, străinii pot obţine un paşaport, care le deschide uşa aproape oricărei ţări UE, în schimbul unor investiţii între un milion de leva (580.922 de dolari) şi 2 milioane de leva. Investiţiile se pot face şi în titluri guvernamentale.

Într-un raport comun, Global Witness şi Transparency International au cerut Uniunii Europene să stabilească o serie de standarde pentru gestionarea acestor scheme şi să extindă prevederile destinate combaterii spălării de bani, care până acum se aplică băncilor şi firmelor care organizează jocuri de noroc, la toate părţile implicate în industria vânzării de vize.

Cu excepţia Marii Britanii, Ciprului, Irlandei şi Bulgariei, toate celelalte state membre UE care au introdus programe de tip "Golden Visa" fac parte din spaţiul Schengen.