Declarația vine ca reacţie la îndoielile exprimate de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, cu privire la capacitatea României de a exercita acest mandat.

''Permiteţi-mi să sugerez cu modestie ca cel puţin să dăm României o şansă să-şi înceapă preşedinţia înainte de a-i evalua capacitatea. În ceea ce priveşte echipa României din Bruxelles, sunt sigur că o va face face minunat!'', a scris Lars Danielsson pe contul său de Twitter.

Luarea de poziţie a ambasadorului suedez intervine după ce şeful Executivului european, Jean-Claude Juncker, a declarat sâmbătă pentru ziarul german Welt am Sonntag că România este "din punct de vedere tehnic foarte bine pregătită" pentru misiunea de şase luni, dar crede că ''guvernul de la Bucureşti nu a înţeles pe deplin ce înseamnă să prezidezi ţările UE".

Într-un amplu material publicat luni, publicația britanică The Guardian scrie că România se pregătește să preia pentru prima dată președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deși Guvernul țării a fost acuzat că încearcă se distanțeze de principiile și reformele democratice.

Preluarea președinției joacă un rol important pentru o țară care are prilejul să „se vândă” vecinilor. Chiar și așa, pe fondul tensiunilor din țară legate de reformele din Justiție, la Bruxelles a avut loc inclusiv o discuție care avansa ipoteza ca România să nu mai preia președinția, ci să o facă mai degrabă Finlanda, notează publicația, într-o analiză dedicată statului de drept și democrației din România.

„Comisia Europeană a avertizat Guvernul în noiembrie că este în pericol să se distanțeze de progresele pe care țara le-a înregistrat de la aderarea în Uniunea Europeană, în 2007. La rândul său, Parlamentul European a aprobat o rezoluție în care și-a exprimat „îngrijorarea profundă” privind legislația care are potențialul de a slăbi statul de drept. Parlamentarii europeni au condamnat și „intervenția violentă și disproporționată” a jandarmeriei la protestele din August, când poliția a folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva protestatarilor anticorupție”, notează prestigioasa publicație.

Articolul menționează modificarea legislației privind amnistia, care ar avea ca scop „să protejeze politicieni anchetați pentru fapte de corupție, precum Liviu Dragnea – perceput ca fiind cel mai puternic om din România.”

Nu doar Dragnea ar scăpa de faptele pentru care este judecat, ci și alte 15.000 de persoane, în funcție de ce ar prevedea actul normativ.

The Guardian notează că temerile au început să se accentueze în luna iulie, când a fost demisă șefa Direcției Naționale Anticorupție, Laura Codruța Kovesi, după un mandat de cinci ani, din cauză că a expus corupția și abuzul în serviciu la nivel înalt, condamnând mai mulți primari și miniștri.

Pe de altă parte, Dragnea și susținătorii săi vorbesc despre un „stat paralel” din care fac parte și polițiști, procurori și judecători care încearcă să „dea jos guvernul” – viziune respinsă de Comisia Europeană.