Tratatul, în vigoare din 1994, se află la originea unei puternice intensificări a schimburilor comerciale. Însă Statele Unite nu-l văd cu ochi buni. Preşedintele american a denunţat continuu tratatul drept ”un dezastru” şi i-a atribuit vina dispariţiei multor locuri de muncă în Statele Unite.

”Suntem pe cale să renegociem acordurile comerciale pentru ca să fie bune pentru toţi muncitorii americani. Era timpul”, a declarat Trump cu două zile înainte de deschiderea negocierilor.

În opinia Washingtonului, principala problemă este o dezechilibrare a balanţei sale comerciale cu Mexicul.

După semnarea tratatului, Statele Unite au trecut de la un excedent comercial în valoare de 1,6 miliarde de dolari la un deficit în valoare de 64 de miliarde de dolari cu Mexicul.

”Deficitul este o problemă mare, pe care trebuie să o atacăm”, a declarat un reprezentant al Departamentului american al Comerţului sub protecţia anonimatului.

NAFTA, de vină pentru dispariția locurilor de muncă din SUA

Punctul de plecare al renegocierii NAFTA este să se ajungă la ”un acord comercial mai echilibrat, favorabil locurilor de muncă bine plătite pentru americani şi care să contribuie la creşterea economică a Statelor Unite”, a insistat acest oficial.

Aceasta este însă o problemă spinoasă, având în vedere că zona de liber-schimb a devenit vitală economiei mexicane - 80% din exporturile mexicane, în principal bunuri manufacturate precum maşini, dar şi produse agricole, sunt destinate pieţei americane.

”Deficitul este legat de o situaţie macroeconomică: Statele Unite sunt o economie care cheltuie mai mult decât produce”, a subliniat de altfel Jaime Zabludovsky, care a negociat acordul original pentru partea mexicană.

Relațiile comerciale dintre SUA și Canada s-au dublat datorită NAFTA

În ceea ce priveşte Canada - cel mai mare client şi totodată cel mai mare furnizor de energie al Statelor Unite - dezbaterea este şi mai dificilă. Relaţiile comerciale dintre cele două ţări s-au dublat mulţumită NAFTA, însă rămân echilibrate per ansamblu.

”Aceste negocieri marchează un moment foarte grav şi plin de consecinţe pentru noi toţi”, sublinia luni ministrul canadian de Externe Chrystia Freeland, care nu a exclus să ”traiscă momente dramatice” în aceste discuţii.

Negociatorii canadieni se vor afla la Washington cu o atitudine constructivă dar fermă, a avertizat ea, notând că ”politeţea şi forţa nu sunt contradictorii”. ”Ne angajăm să încheiem un acord bun, nu orice acord”, a rezumat ea.

Un punct ar putea să cristalizeze tensiunile, şi anume revizuirea mecanismului care reglementează litigiile comerciale, cunoscut sub numele de ”capitolul XIX”, care permite arbitrajul diferendelor în domeniul drepturilor la compensare şi al dumpingului.

Statele Unite intenţionează să suprime acest dispozitiv care, până în prezent, a fost favorabil Canadei în contenciosul lemnului destinat construcţiilor.

Acest litigiu a luat multe întorsături începând din 1983. Producătorii americani i-au acuzat pe omologii lor canadieni că exportă acest lemn în Statele Unite la un preţ mai mic decât costul de producţie.

În privinţa ”capitolului XIX”, canadienii şi mexicanii vor face bloc împotriva americanilor.

Acest mecanism garantează ”neutralitatea şi obiectivitatea în momentul rezolvării unui contencios şi evită ca aceste chestiuni să fie abordate într-un tribunal american, canadian sau mexican”, a comentat Ernesto Cordero, un senator mexican din cadrul Partidului Acţiunea Naţională (PAN, în opoziţie).

Discuţiile de săptămâna aceasta constituie prima parte a unei serii organizate în cele trei ţări. Al doilea ciclu urmează să aibă loc în Mexic, pe 5 septembrie, iar al treilea în Canada la o dată necomunicată.

În pofida numeroaselor puncte de divergenţă, americanii mizează pe un proces rapid. ”Avem o agendă foarte agresivă pentru aceste negocieri”, a declarat oficialul american citat sub acoperirea anonimatului.

Mexicanii au ieșit în stradă, cerând anularea NAFTA

Mii de fermieri şi muncitori mexicani au ieşit în stradă miercuri, cerând anularea acordului comercial NAFTA, în timp ce negociatorii Guvernului se luptă să îl salveze în cursul negocierilor de la Washington.

Fluturând bannere pe care scria “NU FTA”, decorate cu imagini cu coafurile preşedintelui american Donald Trump şi omologului său mexican Enriqque Pena Nieto, manifestanţii s-au plâns că acordul din 1994 a distrus fermele mexicane.

“Suntem împotriva tratatului şi renegocierii, pentru că nu a fost în beneficiul ţării noastre”, a spus un purtător de cuvânt al sindicatului angajaţilor universitari, Carlos Galindo – un ecou al opiniilor vehiculate pe scară largă în primii ani ai acordului comercial.

În semn al neîncrederii, pe 1 ianuarie 1994, în prima zi de aplicare a NAFTA, gherila zapatistă a lansat o revoltă armată faţă de comerţul liber.

Opoziţia a slăbit, însă, în intensitate şi majoritatea mexicanilor, inclusiv liderul de stânga Andres Manuel Lopez Obrador, care va candida la preşedinţie annul viitor, susţine în prezent acordul care a dus la crearea de locuri de muncă, în special în sectorul construcţiei de maşini.

Un sondaj recent a arătat, însă, că majoritatea mexicanilor vor să salveze NAFTA. Guvernul mexican vrea în continuare acces preferenţial pe pieţele din Statele Unite şi Canada, unde sunt trimise aproape 85% din exporturile din ţară.

Totodată, Mexicul importă în prezent produse agricole de aproximativ 18,5 miliarde de dolari pe an, ceea ce înseamnă că ţara este una dintre cele mai importante pieţe pentru fermierii americani.