Presedintele Barack Obama a semnat la sfarsitul lunii noiembrie o lege care autorizeaza utilizarea comerciala a bogatiilor pe care le-ar contine asteroizii si Luna, o premiera.

Legislatia, numita The US Commercial Space Launch Competitiveness Act sau Space Act, prevede ca orice material gasit de un american sau o firma americana pe un asteroid sau pe Luna ii apartine, acesta/aceasta putand dispune cum doreste de el, a declarat Jim Dustan, avocat Mobius Legal Group, transmite Agerpres.

Statele Unite pun capat astfel ideii ca spatiul apartine tuturor si trebuie sa fie explorat in scopuri stiintifice, in interes comun.

"Este inceputul celei de-a doua parti a explorarii spatiale, dupa era prestigiului national", afirma Christopher Johnson, jurist la ONG-ul Secure World Foundation.

Pentru cetateanul american obisnuit, initiativa seamana cu o noua versiune epica a cuceririi Vestului, dar costul exorbitant al unei calatorii sau a unei misiuni in spatiu ar urma sa ii descurajeze pe cei mai multi.

Marea provocare se adreseaza unor companii americane: daca marile grupuri isi evalueaza inca sansele, start-up-urile specializate in forare si exploatare miniera ard de nerabdare sa treaca la treaba.

Pionieri in sectorul minier spatial, Deep Space Industries (DSI) si Planetary Resources, sustin ca dispun de tehnologia adecvata pentru a porni in cucerirea noului El Dorado spatial, bogat in nichel, minereu de fier, aur sau platina. Aceste resurse ar fi, potrivit observatorilor, la fel de importante pentru activitatile spatiale din acest secol cum au fost zacamintele de fier din Minnesota pentru industria auto din Statele Unite.

Primele misiuni de prospectare ar urma sa inceapa in 2017 si sa dureze pana in 2019. Obiectivul va fi confirmarea informatiilor disponibile in prezent asupra a circa 1.500 de asteroizi usor accesibili inventariati de NASA, din care 10% ar avea resurse miniere. Extractia acestora este prevazuta din 2020.

DSI si Planetary Resources intentioneaza sa inceapa cu exploatarea apei, aflata sub forma de gheata in asteroizi apropiati de Terra, pentru alimentarea cu apa si carburant a aparatelor spatiale via hidrogen. Cele doua firme se gandesc la construirea unei statii de aprovizionare.

"Trimiterea a 2 tone de apa pe an in spatiu costa 100 de milioane de dolari. Daca reusim sa exploatam apa in spatiu si sa alimentam aparatele de pe orbita, o imensa oportunitate se va deschide", a spus Chris Lewicki de la Planetary Resources.

Firma a anuntat ca telescoapele sale spatiale, plasate anul trecut pe o orbita terestra joasa, au reperat deja asteroizi promitatori.

DSI, care mizeaza pe instalarea pe orbita a unor centrale de energie solara care sa alimenteze Pamantul, a conceput aparate spatiale de 25 de kilograme, numite FireFlies (licurici) si sonde de 32 de kilograme, DragonFlies (libelule), pentru a-si materializa ideile.

Piata de exploatare a "aurului spatial" ar urma sa se cifreze la 3.000 de miliarde de dolari in viitorii 10-15 ani, potrivit DSI si Planetary Resources.

Cele doua start-up-uri vor sa aiba o clientela internationala, insa, pentru acest lucru, trebuie sa determine guverne din strainatate sa adopte legi similare Space Act.