Programul guvernamental ar putea avea doua categorii de beneficiari, comunele si asociatiile de comune care vor deruleze proiecte comune, inclusiv parteneriate de tip public-privat, precum si producatorii.

Toti acestia trebuie sa ia credite bancare pentru constructia de depozite, dar care vor fi garantate de stat.

Totodata, ministrul agriculturii a amintt ca la acest moment exista alte trei programe prin care se construiesc depozite pentru legume si fructe si in cadrul carora au fost selectate 91 de proiecte, in cea mai mare parte pentru realizarea de depozite pentru legume si fructe.

"Am dori ca numarul de depozite si fructe sa acopere o cantitate de peste 100.000 tone de capacitate de depozitare, astfel incat piata sa fie bine aprovizionata, inclusiv supermarket-urile", a pus ministrul Agriculturii, Valeriu Tabara, la finele sedintei de Guvern, potrivit Mediafax.

Pretul unui asemenea depozit cu capacitatea de 1.000 tone ar putea ajunge la un milion de euro.

Legumele romanesti zac pe taraba, iar in magazine se vand produse de trei ori mai scumpe

Romanii vin, se uita ca la muzeu si pleaca nu cu un kilogram de legume sau fructe, ci cu un ardei capia, patru cartofi si o legatura de ceapa. Si asta pentru ca preturile alimentelor din magazine frizeaza ridicolul: am ajuns sa cumparam cartofi sau rosii la un pret net superior fata de ceea ce gasim pe rafturile hipermarketurilor din Polonia sau Belgia de exemplu. Iar datele oficiale arata negru pe alb: in februarie, preturile in Romania au crescut cel mai mult la nivel european.

In plus, multi producatori stau cu marfa pe taraba si nu pot intra in marile magazinele pentru ca nu pot aduna o cantitate indeajung de mare ca sa poate sa o vanda marile lanturi comerciale.

O solutie ar fi depozitele private, ale producatorilor, insa pana acum au existat cateva initiative doar, iar unele chiar au dat faliment.

Motivul? Producatorii nu au mai vrut sa vanda cu factura pentru ca trebuiau sa plateasca si impozit pe ceea ce castiga. O recunoaste chiar unul dintre producatori implicati in proiectul LegSoc din Arad si care cuprindea o asociatie de 17 fermieri.

In strainatate, lucrurile stau exact invers. Si asta pentru ca exista piete publice unde taranii isi pot inchiria tarabe pentru 6 euro si pot vinde direct, fara intermediari, o spune chiar Anton Pinschof, agricultor si membru al Federatiei Agricultorilor Ecologici din Franta.

Initiativa statului, direct in faliment

Si statul a mai incercat sa se implice in organizarea producatorilor si chiar sa contruiasca depozite cu bani de la Banca Europeană pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD). "Marele" proiect numit "Piata de Gros" a fost unul dezamagitor si invadat tot de samsari, dupa cum surse oficiale din cadrul ministerului de resort. Practic, 23 de milioane de dolari aruncate.