Consiliul pentru Cooperare din Golf, care reuneşte şase ţări, cu o avere cumulată de 2.000 de miliarde de dolari, potrivit estimărilor FMI, asigură peste o cincime din producţia mondială de petrol, dar economiile din regiune au fost afectate puternic de scăderea preţurilor ţiţeiului în perioada 2014-2015.

În timp ce preţurile mai scăzute ale petrolului au exercitat presiuni asupra guvernelor, de a genera venituri din alte surse, ”efectul veniturilor mai scăzute din vânzăril de hidrocarburi nu a fost compensat încă”, arată un raport al FMI, potrivit Agerpres.

”În situaţia fiscală actuală, bunăstarea financiară a regiunii ar putea fi epuizată în următorii 15 ani”, potrivit Fondului.

FMI estimează că cererea globală de petrol ar putea atinge nivelul maxim în jurul anului 2040, sau chiar mai curând, în cazul unor presiuni mai puternice din partea guvernelor pentru protecţia mediului şi eficenţă energetică.

Citește și: Industria energetică mondială se prăbușește. Cea mai grea lovitură primită de Rusia în această iarnă

”Toate ţările din Consiliu au recunoscut natura de durată a problemei lor...Cu toate acestea, viteza şi mărimea acestor consolidări din majoritatea ţărilor ar putea fi insuficiente pentru stabilizarea averii lor”, avertizează FMI.

Statele din Golf s-au folosit de-a lungul deceniilor de banii obţinuţi din energie pentru a oferi cetăţenilor slujbe în sectorul public. Dar locurile de muncă bine plătite din sectorul public au dus la scăderea productivităţii şi au creat o anumită cultură, precum şi creşterea costurilor.

Bugetele mai sunt tensionate de creşterea cheltuielilor pentru subvenţii, servicii sociale şi pensiile generoase.

Citește și: Cum aduci un iceberg din Antarctica în deșert. Proiectul extravagant al unui om de afaceri care vrea să schimbe clima în Golful Persic

Guvernele din Consiliul pentru Cooperare din Golf au luat treptat măsuri de austeritate pentru a evita tensiunile sociale, cum ar fi introducerea TVA, în unele dintre ţări. Dar majoritatea continuă să încere să echilibreze consolidarea fiscală cu creşterea.

FMI consideră că introducerea TVA şi a accizelor sunt nişte factori pozitivi.

Kuweitul, care are unul dintre cele mai mari fonduri suverane din lume, ar putea avea nevoie de o finanţare de 180 de miliarde de dolari, în următorii şase ani, în absenţa unor măsuri fiscale drastice, a avertizat FMI luna trecută.

Arabia Saudită, cea mai mare economie arabă şi unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume, anticipează în acest an un deficit bugetat de 50 de miliarde de dolari, în creştere de la 35 de miliare de dolari în 2019.