Statele lumii vor sa foloseasca banii cetatenilor plecati in strainatate, pentru a-si finanta deficitele. Ce sunt “bondurile pentru diaspora”
Bani, dolari
Un numar din ce in ce mai mare de state in curs de dezvoltare se orienteaza spre compatriotii lor de peste hotare pentru strangerea de fonduri prin promovarea de "bonduri pentru diaspora", o strategie de finantare lansata cu succes de India si Israel, informeaza Reuters.
Potrivit datelor Bancii Mondiale din 2013, aproximativ 250 milioane de persoane, sau 3% din populatia lumii, traiesc in afara tarilor in care s-au nascut.
Acesti oameni reprezinta o sursa importanta de finantare pentru tarile de origine in conditiile in care anul trecut au trimis acasa aproximativ 440 miliarde de dolari, de trei ori mai mult decat ajutoarele globale pentru dezvoltare, scrie Agerpres.
Fondurile stranse de guverne in mod direct din vanzarea de obligatiuni catre cetatenii lor de peste hotare reprezinta doar o mica parte din suma totala, insa este pe cale sa creasca avand in vedere recentele anunturi.
Egiptul a anuntat ca vrea sa vanda obligatiuni denominate in dolari sau euro pentru a-si acoperi deficitul de valuta. Kosovo a propus luna trecuta emiterea de obligatiuni pentru expatriati. Sri Lanka a discutat anul trecut emiterea unor astfel de obligatiuni, iar Nigeria a relansat planurile privind emiterea de obligatiuni pentru diaspora.
Insa nu toate eforturile in acest sens au avut succes. Motivul este ca multe tari supraestimeaza generozitatea cetatenilor care traiesc peste hotare. Un exemplu de esec a fost Grecia care in 2011, in cea mai grava perioada a crizei datoriilor, nu a putut sa stranga suma de trei miliarde de dolari pe care si-a propus-o din partea celor aproximativ trei milioane de greci care traiesc in SUA.
Anterior, in anul 2009, Etiopia nu a putut finanta constructia unui proiect hidroenergetic pentru ca nu a reusit sa ii convinga pe investitori ca isi va rambursa datoriile. De asemenea, Republica Moldova a renuntat sa mai emita "bonduri pentru diaspora", dupa ce a ajuns la concluzia ca moldovenii de peste hotare nu sunt dispusi sa investeasca in obligatiuni si ar prefera mai degraba depozitele in bancile locale care ofera dobanzi de 25%.
"Multe guverne trebuie sa analizeze cu atentie care este relatia lor istorica cu diaspora si sa fie realiste in calculele lor atunci cand fac oferte de investitii", a apreciat Liesl Riddle, profesor la Universitatea George Washington, care a studiat finantarea din diaspora.
Avantajele oferite de investitiile din diaspora sunt clare. Investitorii care au o legatura personala cu o tara sunt mai inclinati decat strainii sa isi asume riscuri in moneda locala, sustine Dilip Ratha, manager la divizia de remitente a Bancii Mondiale. In plus, cei din diaspora sunt mai dispusi sa isi mentina investitiile in perioade de criza decat fondurile care domina piata obligatiunilor emergente.
Insa nu doar guvernele sunt interesate de banii din diaspora. Liesl Riddle sustine ca a avut mai multe intalniri cu mari firme de asset management care sunt interesate de lansarea unor fonduri concentrate pe anumite tari pe care sa le promoveze in randul diasporelor. Cu toate acestea, pe fondul scaderii costurilor cu remitentele, progreselor in tehnologie si miscarilor de persoane, investitiile din diaspora vor creste.
Pe acelasi subiect: