Potrivit şefului diplomaţiei de la Belgrad, cele trei ţări sunt împotriva denumirii ''Balcanii de Vest (în format de) Şase'', deoarece aceasta înseamnă că pune pe toţi pe picior de egalitate, chiar dacă cei şase participanţi nu au acelaşi statut, şi doresc ca grupul să fie denumit ''Balcanii de Vest''.

''Acest lucru ne apără de o cerere din partea UE de a recunoaşte Kosovo, care nu este recunoscut de către cinci state membre ale UE'', a afirmat Dacic, referindu-se la România, Spania, Grecia, Cipru şi Slovacia, care au refuzat să recunoască independenţa Kosovo, proclamată unilateral de către Pristina în 2008. Serbia consideră Kosovo drept teritoriul său.

Un acord obligatoriu din punct de vedere juridic ''poate conţine orice, dar nu poate conţine o independenţă implicită şi explicită a Kosovo, dacă Serbia nu o doreşte, iar Serbia nu o doreşte şi nu o va dori'', a declarat Dacic, precizând că Belgradul face totuşi tot ce se poate pentru a continua dialogul.

Ce șanse reale au țările din Balcani să intre în UE

Şase ţări din Balcani - Macedonia, Serbia, Albania, Muntenegru, Bosnia şi Kosovo - aspiră să adere la Uniunea Europeană, însă Bruxellesul a avertizat că drumul care trebuie parcurs rămâne unul lung.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, aflat în turneu în Balcani la începutul anului, a reiterat strategia pentru regiune dezvăluită la începutul lunii februarie: "Uşa UE este deschisă noilor aderări însă numai atunci când fiecare ţară va îndeplini criteriile" de aderare.

Criterii care răspund "nevoii de reforme fundamentale", în ceea ce priveşte statul de drept şi lupta împotriva corupţiei, stabilirea unor "relaţii de bună vecinătate", precum şi rezolvarea litigiilor frontaliere, o moştenire a conflictelor din 1990 din fosta Iugoslavie.

Locuitorii din Balcani consideră adesea UE ca o promisiune de prosperitate necunoscută lor. Numai în 2018, potrivit Comisiei Europene, este prevăzut un ajutor de preaderare de circa 1,07 miliarde de euro, în plus faţă de cele 9 miliarde de euro acordate între 2007 şi 2017. Mai mult, companii europene au investit 10 miliarde de euro în ultimii cinci ani.

Serbia, cea mai mare ţară din Balcanii Occidentali, şi Muntenegru sunt considerate cele mai avansate pe calea aderării la UE, cu negocieri deschise şi chiar un termen de aderare preconizat până în 2025.

Preşedintele sârb de centru-dreapta, Aleksandar Vucic, vede în această dată o sursă "de motivaţie foarte importantă pentru cetăţenii săi". Vucic i-a avertizat însă pe cetăţenii sârbi, mulţi dintre ei încă ataşaţi de alianţa istorică cu Moscova, că "trebuie luate decizii dificile" cu privire la Kosovo, a cărui independenţă Belgradul nu o recunoaşte.

De cealaltă parte, prooccidentalii kosovarii aşteaptă liberalizarea vizelor de către UE. Presa a remarcat că propunerile Comisiei nu sunt foarte încurajatoare, menţionând declaraţii potrivit cărora Kosovo va merge "pe calea europeană doar atunci când circumstanţele obiective o vor permite".

Preşedintele Hashim Thaçi şi-a exprimat regretul pentru "lipsa aceleiaşi poziţii" în rândul statelor membre ale UE, dintre care cinci nu recunosc independenţa Kosovo. "Însă Kosovo nu se va cufunda în disperare", a afirmat el.