Din acest motiv, Banca Centrală a redus substanţial ponderea dolarilor SUA în rezervele ruseşti, a explicat Yudayeva.

Oficialul a adăugat că Banca Rusiei se aşteaptă la o redresare a creşterii economiei în semestrul doi din 2019, în urma masivelor investiţii ale statului, scrie Agerpres.

În primul trimestru din 2019, PIB-ul Rusiei a înregistrat cel mai lent ritm de creştere din 2017, un fenomen pe care Yudayeva l-a atribuit majorării TVA în acest an.

După ce Washingtonul a impus anul trecut noi sancţiuni Rusiei, ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, declara că dolarul nu mai este un instrument demn de încredere pentru plăţile în comerţul internaţional. Oficialul rus şi-a exprimat dubiile că recunoaşterea internaţională a monedei SUA este demnă de încredere şi a declarat că "nu exclude" posibilitatea trecerii la alte valute în comerţul cu ţiţei.

"Ne-am redus semnificativ investiţiile în active americane. De fapt, dolarul, care este considerat o monedă internaţională, devine un instrument riscant pentru plăţi", a avertizat Siluanov.

Bloomberg scria recent că dorinţa lui Vladimir Putin de a pune capăt dependenţei Rusiei de dolarul american a declanşat o adevărată "goană după aur" la Moscova. În decurs de un deceniu, Rusia şi-a majorat de patru ori rezervele de aur, iar 2018 a fost cel mai ambiţios an de până acum.

Şi, mai important, ritmul nu pare să încetinească. Datele publicate de Banca Centrală a Rusiei arată că în luna februarie 2019 rezervele sale de aur au crescut cu un milion de uncii (28,349 tone), cea mai mare cantitate adăugată după luna noiembrie.

Analiştii care au inventat termenul "dedolarizare", speculează cu privire la impactul asupra economiei mondiale dacă şi alte ţări vor adopta o filosofie similară şi ce ar însemna acest lucru pentru atractivitatea dolarului în raport cu alte active, precum aurul sau yuanul chinez.

În cazul Rusiei, experţii îşi pun întrebarea dacă ţara poate să menţină un ritm atât de intens de achiziţii de aur. Unii analişti sunt de părere că Rusia va importa aur pentru a se proteja împotriva şocurilor geopolitice şi a ameninţării unor sancţiuni mai dure din partea SUA, dacă relaţiile dintre cele două superputeri vor continua să se deterioreze. Însă alţii susţin că cererea de lingouri de aur a Rusiei urmează să încetinească.

Preferința pentru aur a băncilor centrale a fost o tendință la nivel mondial în ultimul an, pe măsură ce ţările încearcă să îşi diversifice activele dincolo de dolari. Astfel, achiziţiile de aur ale băncilor centrale, în frunte cu băncile centrale din Rusia şi China, au atins în primul trimestru cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani.

Consiliul mondial al aurului (WGC) a publicat, la începutul lunii, un raport potrivit căruia achiziţiile strategice de aur ale băncilor centrale au făcut ca cererea mondială de aur să crească cu şapte procente în primul trimestru până la 1.053,3 tone, scrie Bloomberg

În primele trei luni ale acestui an băncile centrale au achiziţionat o cantitate de 145,5 tone de aur, cu 68% mai mult decât în perioada similară a anului trecut. Aceasta după ce pe parcursul anului 2018, băncile centrale au achiziţionat 651,5 tone de aur, cea mai mare cantitate de după 1967.