Asta în condiţiile în care consumul ridicat de metal galben al producătorilor de bijuterii va compensa pentru scăderea achiziţiilor de aur ale băncilor centrale, scrie Agerpres.

În total, lumea va consuma în acest an 4.370 de tone de aur, cea mai mare cantitate de după 2015, şi în creştere uşoară faţă de cantitatea de 4.364 de tone în 2018, susţine firma de consultanţă Metals Focus.

Aceeaşi firmă prognozează că preţul mediu al aurului va fi de 1.310 dolari uncia în acest an, în creştere faţă de 1.268 dolari uncia în 2018, acesta fiind cel mai ridicat preţ înregistrat după 2013.

Citește și: De ce ține BNR aurul României în străinătate. Ce consecințe ar avea repatrierea rezervei

În timp ce consumul de aur pentru bijuterii va creşte cu 3% în acest an până la 2.351 tone, graţie unei creşteri de 7% în India şi unui avans de 3% în China, primele două mari pieţe din lume, care vor compensa pentru scăderea cererii în Orientul Mijlociu, susţin analiştii de la Metals Focus.

În schimb, achiziţiile de aur ale sectorului oficial, care au crescut cu aproape 75% în 2018 graţie achiziţiilor făcute de băncile centrale pentru a-şi diversifica rezervele, vor scădea cu 9% în acest an până la 600 de tone, se arată în raportul menţionat. De asemenea, cererea de aur pentru investiţii va rămâne practic nemodificată comparativ cu 2018 la 1.082 tone.

Citește și: Rusia și-a majorat de patru ori rezervele de aur. De ce cumpără Putin metal prețios cu tonele

În ceea ce priveşte oferta mondială de aur, raportul Metals Focus susţine că aceasta va creşte cu 1% până la 4.707 tone, graţie unei producţii mai mari în minele de aur şi a reciclării.

Aurul este în mod tradiţional o valoare de refugiu pentru investitori în perioade de incertitudine. Creşterea dobânzilor afectează aurul pentru că face investiţiile în lingouri de aur (care nu aduc randamente) mai puţin atractive pentru investitori. De asemenea, un dolar mai puternic poate afecta cererea pentru că face aurul mai scump pentru cumpărătorii cu alte valute.