Pentru numarul mare de lideri trecuti de 80 de ani semnele nu sunt incurajatoare, noteaza Bloomberg.

Papa Bendict a anuntat ca se va retrage cu doua luni inainte de a implini 86 de ani, intrucat nu mai are fortele necesare conducerii celor 1,2 miliarde de catolici din toata lumea. Decizia acestuia s-ar putea dovedi emblematica pentru o generatie varstnica ce dispune, probabil, de o stare de sanatate mai buna decat generatiile precedente, dar ar putea avea asteptari nerealiste despre ce este fizic posibil la o asemenea varsta. 

"Papa ia probabil o decizie inteleapta, intrucat capacitatea de a conduce biserica este mai limitata pentru ca are deja 85 de ani", a declarat Leo Cooney, 69 de ani, seful departamentului de geriatrie la Scoala de Medicina Yale. 

Multi dintre cei mai influenti lideri de companii se confrunta cu decizii similare, in timp ce continua sa-si conduca imperiile la varste de peste 80 de ani si chiar de peste 90 de ani.

Printre liderii de business de peste 80 de ani se afla Warren Buffett (82 de ani) - sef al Berkshire Hathaway, Rupert Murdoch (81 de ani) - sef la news Corp, Boone Pickens Jr. (84 de ani) - sef la BP Capital LLC, precum si Kirk Kerkorian (95 de ani) - in fruntea Tracinda Corp.  De asemenea, vicepresedintele Berkshire Hathaway, Charles Munger, are 89 de ani, in timp ce presedintele Hutchison Whampoa, Li Ka-Shing, are 84 de ani.

Demisia Papei ar putea fi efectul unui "raport secret" si esecului reformelor

Decizia Papei Benedict de a se retrage din functie ar putea fi rezultatul unei serii de factori care au culminat cu esecul reformarii Curiei Romane, aparatul administrativ al Vaticanului, si cu un raport secret elaborat de trei cardinali in urma scandalului supranumit "Vatileaks".

"In contextul in care nu a reusit reformarea Curiei Romane, Benedict al XVI-lea a ajuns la o concluzie amara: pleaca el, se schimba el. Este vorba de sacrificiul extrem, traumatic, al unui pontif intelectual invins de un aparat administrativ prea acaparat de putere si prea autoreferential pentru a fi reformat. Papa Benedict a incercat o emancipare a Papalitatii si a Bisericii Catolice (...); insa a devenit o victima", scrie, intr-un editorial, expertul Corriere della Sera Massimo Franco. 

"Asistam acum la un simptom extrem, final, irevocabil al crizei unui sistem de conducere si unei forme a papalitatii. Este vorba de revolta unui Sfant Parinte fata de o deriva a unei Biserici-institutie care in ultimii ani a trecut de la statutul de «maestru al vietii» la cel de «pacatos»; (...) O lunga serie de conflicte, manevre, tradari sub cupola Catedralei San Pietro. (...)", noteaza Corriere della Sera. 

Publicatia italiana vorbeste si despre un presupus "raport secret" elaborat de trei cardinali si prezentat in urma cu cateva zile pe tema scandalului difuzarii de informatii confidentiale de catre fostul majordom papal Paolo Gabriele. Conform publicatiei Il Fatto Quotidiano, evenimentele din ultimul an, inclusiv scandalul scurgerilor de informatii, ar fi fost o manevra a Suveranului Pontif pentru limitarea puterii secretarului de Stat Tarcisio Bertone, seful aparatului politic si diplomatic al Vaticanului. Potrivit Il Fatto Quotidiano, Bertone ar fi fost de fapt obiectivul central al scandalului supranumit "Vatileaks". Intr-o ultima decizie, Papa Benedict numise sase cardinali noneuropeni tocmai pentru a diminua influenta lui Bertone, care doreste un viitor papa italian, probabil Angelo Scola, Arhiepiscopul de Milano.